Nefertiti, una dintre cele mai iconice figuri ale Egiptului antic, este celebrată ca simbol al frumuseții și puterii feminine. Bustul său, descoperit în 1912 de arheologul german Ludwig Borchardt la Amarna, este considerat una dintre cele mai recognoscibile opere de artă din lume, evidențiind trăsături delicate, un gât lung și grațios și o prezență regală. Dar o teorie controversată, care a stârnit dezbateri aprinse în rândul egiptologilor, sugerează că Nefertiti, „cea mai frumoasă regină a Egiptului”, ar fi fost, de fapt, bărbat – sau cel puțin ar fi jucat un rol care transcende genul tradițional. Să explorăm această ipoteză fascinantă și contextul istoric al vieții sale.
Nefertiti: Regina enigmatică a Amarnei
Nefertiti a trăit în secolul al XIV-lea î.Hr., în timpul Dinastiei a XVIII-a, și a fost marea soție regală a faraonului Akhenaton, reformatorul religios care a introdus cultul monoteist al lui Aton, zeul-soare. Numele ei, care înseamnă „cea frumoasă a venit”, sugerează o origine misterioasă, posibil străină, deși majoritatea cercetătorilor cred că era egipteancă, poate din nobilimea de la Teba sau Mitanni.
Sub domnia lui Akhenaton (aproximativ 1353-1336 î.Hr.), Nefertiti a jucat un rol neobișnuit de proeminent. Reliefulurile și inscripțiile de la Amarna o arată conducând ritualuri religioase alături de soțul ei, purtând coroane regale și chiar lovind inamici – imagini rezervate de obicei doar faraonilor. Această putere aparent egală a alimentat speculații despre adevărata sa identitate și influență.
Teoria controversată: Nefertiti, bărbat sau faraon?
Ipoteza că Nefertiti ar fi fost bărbat pornește de la o reinterpretare radicală a dovezilor arheologice și istorice. Una dintre cele mai interesante teorii susține că Nefertiti nu doar că a supraviețuit lui Akhenaton, ci a preluat tronul sub un alt nume: Smenkhkare, un faraon misterios care a domnit scurt după Akhenaton. Argumentele includ:
1. Reprezentările ambigue**: Unele statui și reliefuri ale lui Smenkhkare prezintă trăsături delicate, similare cu cele ale lui Nefertiti, ceea ce a dus la speculații că ar fi aceeași persoană. Bustul lui Nefertiti, cu proporțiile sale perfecte, ar putea ascunde o stilizare care să mascheze genul real.
2. Puterea politică**: După moartea lui Akhenaton, Nefertiti pare să dispară din documente, dar Smenkhkare apare ca succesor. Unii cercetători, precum egiptologul Nicholas Reeves, sugerează că Nefertiti ar fi adoptat un titlu masculin pentru a domni ca faraon, o practică nu fără precedent – Hatshepsut, o altă regină-faraon, a făcut același lucru cu un secol mai devreme.
3. Mormântul lui Tutankhamon**: Descoperirea unui sarcofag feminin reutilizat în mormântul lui Tutankhamon (KV62) a ridicat întrebări. Unii cred că acesta ar fi aparținut inițial lui Nefertiti, redenumită Smenkhkare, iar trupul său ar fi fost mutat sau ascuns pentru a șterge urmele domniei sale.
4. Contextul cultural**: În Egiptul antic, genul regal nu era strict biologic, ci simbolic. Faraonii, indiferent de sex, erau văzuți ca încarnări ale lui Horus, un zeu masculin. Nefertiti ar fi putut „deveni bărbat” în sens politic și religios, asumându-și rolul suprem.
Contraargumente: Nefertiti, femeie și regină
Majoritatea egiptologilor resping ideea că Nefertiti ar fi fost bărbat biologic, invocând dovezi solide:
– Iconografia**: Bustul și alte reprezentări subliniază trăsături feminine, inclusiv sâni și o siluetă grațioasă, incompatibile cu un corp masculin ascuns.
– Copiii**: Nefertiti este cunoscută ca mama a cel puțin șase fiice, inclusiv Ankhesenamun, soția lui Tutankhamon. Deși există speculații că Akhenaton ar fi avut și alte soții, rolul ei de mamă este bine documentat.
– Documentele istorice**: Textele de la Amarna o numesc constant „marea soție regală”, fără indicii că ar fi fost altceva decât femeie.
Mai probabil, teoria „Nefertiti ca Smenkhkare” reflectă o tranziție de putere, nu de gen. După moartea lui Akhenaton, Nefertiti ar fi putut guverna ca regentă pentru Tutankhamon sau chiar ca faraon cu un nume nou, dar fără a implica o schimbare biologică.
Misterul mormântului său
Dispariția lui Nefertiti din înregistrările istorice după anul 1338 î.Hr. alimentează speculațiile. Unii cred că a murit sau a fost exilată odată cu abandonarea Amarnei, în timp ce alții, precum Reeves, sugerează că mormântul ei ar putea fi ascuns în spatele celui al lui Tutankhamon, o cameră secretă încă nedescoperită. Scanările recente ale mormântului KV62 au detectat posibile spații goale, dar săpăturile nu au confirmat încă această ipoteză.
Nefertiti: Frumusețe și putere dincolo de gen
Indiferent dacă a fost bărbat, femeie sau un simbol care transcende genul, Nefertiti rămâne o figură de o frumusețe și influență incontestabile. Bustul său, expus la Muzeul Egiptean din Berlin, continuă să fascineze milioane de oameni, iar misterul identității sale adaugă un strat de intrigă. Poate că adevărata sa putere nu stă în gen, ci în capacitatea de a inspira și de a sfida convențiile, fie ca regină, fie ca posibil faraon.
Astfel, titlul „Cea mai frumoasă regină a Egiptului a fost bărbat” este mai degrabă o provocare decât un fapt stabilit. Nefertiti a fost, înainte de toate, o enigmă – o femeie care a domnit cu grație și ambiție într-o lume a zeilor și a regilor, lăsând în urmă o moștenire care sfidează timpul și definițiile rigide ale istoriei.
