Maria Tereza: Mituri și adevăruri despre viața e/r/o/tică a uneia dintre cele mai influente femei ale lumii

Maria Tereza (1717-1780), arhiduchesă a Austriei și împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, este una dintre cele mai remarcabile figuri feminine din istoria europeană. Conducătoare a unei monarhii vaste într-o epocă dominată de bărbați, ea a fost admirată pentru reformele sale, pentru determinarea sa în Războiul de Succesiune Austriacă și pentru cei 16 copii pe care i-a adus pe lume. Totuși, viața sa personală, în special cea erotică, a fost subiectul multor mituri și speculații. Cât din ceea ce se spune despre intimitatea Mariei Tereza este adevăr și cât este ficțiune? Acest articol explorează legendele și realitățile din spatele uneia dintre cele mai influente femei din lume.

Contextul unei vieți regale

Maria Tereza a urcat pe tron în 1740, la doar 23 de ani, după moartea tatălui său, împăratul Carol al VI-lea. Căsătoria sa cu Francisc Ștefan de Lorena, viitorul împărat Francisc I, a fost aranjată din motive politice, dar s-a transformat într-o relație neobișnuit de afectuoasă pentru standardele mariajelor regale din secolul al XVIII-lea. Cuplul a avut 16 copii – dintre care 10 au supraviețuit până la maturitate –, inclusiv viitoarea regină a Franței, Maria Antoaneta. Această fecunditate extraordinară a alimentat atât admirația, cât și speculațiile despre pasiunea din dormitorul imperial.

Mitul: O împărăteasă libertină

Unul dintre miturile persistente despre Maria Tereza este că ar fi avut o viață erotică dezlănțuită, cu aventuri extraconjugale care ar fi contrastat cu imaginea sa de matroană pioasă. Unele zvonuri, răspândite mai ales de curțile rivale din Franța sau Prusia, sugerează că ar fi avut amanți printre nobilii vienezi sau chiar printre consilierii săi apropiați. Acest mit a fost alimentat de adversarii săi politici, precum Frederic al II-lea al Prusiei, care o ironiza portretizând-o ca pe o femeie dominată de pasiuni carnale, incapabilă să guverneze rațional.

O altă legendă spune că Maria Tereza ar fi fost obsedată de plăcerile fizice, cerând soțului său să-i satisfacă dorințele neîncetat, ceea ce ar explica numărul mare de sarcini. Aceste povești au fost perpetuate de literatura senzaționalistă a epocii, care transforma viața privată a monarhilor în subiect de bârfe picante.

Adevărul: O dragoste devotată și o moralitate strictă

Contrar miturilor, dovezile istorice indică faptul că Maria Tereza a fost profund devotată soțului său și că viața sa erotică s-a limitat la căsnicia cu Francisc Ștefan. Scrisorile lor personale dezvăluie o afecțiune autentică și o legătură romantică rară pentru o uniune dinastică. Maria Tereza îl numea pe Francisc „soțul meu iubit“ și își exprima adesea dorul de el atunci când era plecat în campanii militare sau călătorii. Dragostea lor fizică este evidentă în frecvența sarcinilor – aproape una pe an timp de două decenii –, dar acest lucru reflectă mai degrabă o dorință de a asigura succesiunea dinastică decât o pasiune necontrolată.

Ca împărăteasă catolică ferventă, Maria Tereza era cunoscută pentru moralitatea sa strictă. Ea a introdus legi împotriva prostituției și a adulterului la curtea vieneză, iar comportamentul său personal era exemplar în această privință. Spre deosebire de alte monarhii, precum Versailles-ul lui Ludovic al XV-lea, unde amantele erau o normă, curtea Mariei Tereza era lipsită de scandaluri amoroase notabile. Nu există nicio dovadă credibilă a vreunui amant; speculațiile par să fi fost mai degrabă atacuri propagandistice decât relatări bazate pe fapte.

Francisc Ștefan: Infidelitatea din umbră

Un adevăr mai puțin convenabil este că, în timp ce Maria Tereza îi era loială, Francisc Ștefan nu împărtășea aceeași fidelitate. Istoricii au confirmat că el a avut mai multe aventuri extraconjugale, inclusiv o relație de lungă durată cu prințesa Maria Wilhelmina von Auersperg. Aceste escapade erau cunoscute la curte, dar Maria Tereza, fie din discreție, fie din pragmatism politic, a ales să le ignore public. Scrisorile sale către Francisc sugerează uneori o gelozie reținută, dar niciodată o confruntare deschisă. Această asimetrie în fidelitate contrastează cu mitul libertinajului atribuit împărătesei și subliniază sacrificiul ei personal pentru stabilitatea familiei și a imperiului.

Fertilitatea: Eroism sau povară?

Numărul impresionant de copii ai Mariei Tereza – 11 fete și 5 băieți – a fost interpretat în moduri diferite. Pentru susținătorii ei, era o dovadă a vigorii și a devotamentului său față de datoria dinastică, un fel de „eroism maternal“. Însă pentru Maria Tereza însăși, sarcinile repetate au fost o povară fizică și emoțională. Într-o scrisoare către o prietenă, ea mărturisea oboseala cauzată de nașteri și durerea pierderii a șase copii. Viața sa erotică, departe de a fi o expresie a hedonismului, era strâns legată de obligațiile regale și de presiunea de a produce moștenitori.

Mituri vs. adevăr: De unde vin exagerările?

Mitul unei Marii Tereza pasionale și libertine își are originea în stereotipurile vremii despre femeile la putere. Într-o Europă patriarhală, o conducătoare de succes ca ea trebuia fie ridiculizată, fie sexualizată pentru a-i diminua autoritatea. Frederic al Prusiei, de pildă, o descria în termeni depreciativi, sugerând că succesul ei se datora mai degrabă farmecului feminin decât priceperii politice. Aceste atacuri au fost amplificate de bârfele curților europene și de literatura populară, care prefera povești picante adevărului sobru.

Adevărul, însă, este mai puțin spectaculos, dar nu mai puțin impresionant. Maria Tereza a fost o femeie cu o sexualitate convențională, trăită în limitele unei căsnicii iubitoare, dar supuse rigorilor vieții regale. Viața sa erotică nu a fost una de exces, ci una dictată de responsabilitate, credință și afecțiune autentică pentru soțul ei.

Moștenirea Mariei Tereza

Maria Tereza rămâne o figură monumentală nu pentru scandaluri amoroase, ci pentru inteligența politică, reformele administrative și capacitatea de a conduce un imperiu în vremuri tulburi. Miturile despre viața sa erotică sunt doar umbre aruncate asupra unei realități mult mai complexe: o femeie care a îmbinat datoria cu dragostea, sacrificând adesea confortul personal pentru binele statului.

Astfel, adevărul despre Maria Tereza este că viața sa intimă a fost departe de extravaganță, dar plină de o pasiune discretă și devotament – o poveste care, deși lipsită de senzațional, reflectă puterea și umanitatea uneia dintre cele mai influente femei ale lumii.