Radu Negru Vodă, Fondatorul Legendar al Țării Românești: A existat cu adevărat sau e doar un mit?

Radu Negru Vodă, figura legendară creditată cu fondarea Țării Românești în jurul anului 1290, este un personaj care împletește istoria cu mitul într-un mod fascinant. Tradiția populară și cronicile medievale îl prezintă ca pe un voievod transilvănean care, traversând Carpații cu o suită de urmași, a pus bazele primului stat românesc independent la sud de munți. Dar cine a fost cu adevărat Radu Negru Vodă? A fost el un conducător real, cu fapte documentate, sau doar o creație mitică menită să dea o origine eroică poporului român? Istoricii sunt încă împărțiți, iar povestea sa rămâne un mister care captivează imaginația.

Legenda: „Descălecatul“ lui Radu Negru

Conform tradiției, povestea lui Radu Negru Vodă începe în Transilvania, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Cronica lui Dimitrie Cantemir din „Descriptio Moldaviae“ (1716) și alte relatări ulterioare îl descriu ca pe un voievod din Țara Făgărașului, un teritoriu românesc aflat sub dominația Regatului Ungariei. Nemulțumit de presiunile maghiare și atras de pământurile fertile de la sud de Carpați, Radu ar fi condus un grup de coloniști – nobili, preoți și țărani – peste munți, într-un eveniment cunoscut drept „descălecat“.

Legenda spune că, ajuns în zona Argeșului, Radu Negru a fondat prima capitală a Țării Românești la Câmpulung Muscel și a construit o biserică, punând bazele statului medieval. Unele variante ale poveștii îl asociază cu figura lui Negru Vodă, un domnitor cu trăsături aproape mitice, care ar fi unificat cnezatele și voievodatele locale sub o singură autoritate. După stabilirea țării, Radu ar fi murit sau s-ar fi retras, lăsând tronul succesorilor săi, precum Basarab I, considerat primul domnitor istoric al Țării Românești.

Dovezile istorice: Un personaj real?

Problema cu Radu Negru Vodă este lipsa dovezilor documentare clare care să-i confirme existența. Primele mențiuni despre el apar în cronici târzii, scrise la câteva secole după presupusa sa domnie. „Letopisețul Cantacuzinesc“ (secolul XVII) și „Istoria Țării Românești“ a stolnicului Constantin Cantacuzino îl numesc fondator, dar aceste texte sunt mai degrabă narațiuni cu tentă patriotică decât relatări bazate pe documente contemporane. Nici un act oficial din secolul al XIII-lea nu îl menționează pe Radu Negru, iar sigiliile sau monedele din acea perioadă lipsesc.

Istoricii moderni, precum Nicolae Iorga și Constantin C. Giurescu, au sugerat că Radu Negru Vodă ar putea fi o figură mitică, creată pentru a legitima originea statului român. Ei indică faptul că Basarab I (1310-1352), primul domnitor atestat documentar al Țării Românești, este cel care a consolidat efectiv statul, învingând armata regelui Ungariei, Carol Robert, la Posada (1330). Basarab este menționat în documente ungare și bizantine, ceea ce îi conferă o bază istorică solidă, spre deosebire de Radu Negru.

Confuzia cu alte personaje

O teorie populară este că Radu Negru Vodă ar fi o amalgamare a mai multor figuri reale. Unii cercetători îl identifică cu Neagoe, un voievod local din sudul Transilvaniei, sau cu Thocomerius (Tihomir), un presupus conducător al cnezatelor de la sud de Carpați, menționat în diplome ungare ca tată al lui Basarab I. Alții sugerează că numele „Negru“ ar putea deriva din influența cumană – un popor turcic prezent în zonă – sau ar putea fi o referință la o trăsătură fizică (pielea închisă la culoare) ori la un simbol al puterii.

Un alt aspect intrigant este asocierea cu Biserica Domnească din Curtea de Argeș, despre care tradiția spune că ar fi fost ctitorită de Negru Vodă. Săpăturile arheologice au confirmat existența unor construcții din secolul al XIII-lea în zonă, dar nu există dovezi care să lege aceste edificii de un anume Radu Negru.

Mit sau realitate?

Ipoteza mitică câștigă teren printre istorici din cauza absenței surselor contemporane. Radu Negru Vodă pare să fie o figură simbolică, creată în secolele ulterioare pentru a oferi Țării Românești o poveste de origine comparabilă cu cele ale altor națiuni medievale. Într-o epocă în care legitimitatea dinastică era esențială, un „fondator legendar“ ar fi servit la întărirea identității naționale și la justificarea independenței față de Ungaria sau alte puteri.

Totuși, lipsa documentelor nu infirmă complet existența sa. Secolul al XIII-lea a fost o perioadă de tranziție în Balcani, marcată de fragmentare politică și de lipsa arhivelor scrise. Este posibil ca un conducător local, fie el Radu sau altcineva, să fi jucat un rol în unificarea teritoriilor românești, iar memoria sa să fi fost amplificată de tradiție.

Moștenirea lui Radu Negru Vodă

Indiferent dacă a fost real sau fictiv, Radu Negru Vodă rămâne un simbol al nașterii Țării Românești. Legenda sa a inspirat literatura și arta românească, de la poeziile lui Dimitrie Bolintineanu la basmele populare. Imaginea „descălecatului“ – un lider curajos care traversează munții pentru a întemeia o țară nouă – reflectă spiritul de independență al românilor și dorința lor de a-și afirma identitatea într-o regiune disputată de mari imperii.

Concluzie: A existat cu adevărat?

Radu Negru Vodă este, cel mai probabil, un mit istoric cu rădăcini în realitate. Nu există dovezi clare care să-i confirme existența ca personaj distinct, dar povestea sa ar putea fi inspirată de lideri locali reali, precum Basarab I sau predecesorii săi. Ca fondator legendar al Țării Românești, el ocupă un loc special în conștiința colectivă, un erou care dă sens începuturilor unui stat. Fie că a fost un om în carne și oase sau o construcție a imaginației, Radu Negru Vodă rămâne o enigmă fascinantă – un pod între istorie și legendă, care continuă să ne întrebe: cine a pus cu adevărat piatra de temelie a Țării Românești? Răspunsul, poate, se află ascuns în umbrele Carpaților, așteptând să fie descoperit.