Maria Mihăescu, cunoscută sub numele de Mița Biciclista, a fost una dintre cele mai fascinante și controversate figuri feminine ale Bucureștiului interbelic. Născută în 1885 în Dițești, județul Prahova, și decedată în 1968, ea a devenit un simbol al frumuseții, al nonconformismului și al seducției în capitala României, supranumită „Micul Paris”. Renumită pentru plimbările sale cu bicicleta pe Calea Victoriei și pentru presupusele relații cu personalități de seamă, precum Regele Ferdinand, Mița a captivat inimile bărbaților bogați și influenți ai vremii.
Viața timpurie și parcursul spre faimă
Maria Mihăescu s-a născut într-o familie modestă, fiind fiica unei spălătorese care lucra pentru un instalator german. La vârsta de 14-15 ani, frumusețea sa a atras atenția, iar ea a ales să devină curtezană, o profesie care, în epocă, era asociată cu femei de companie de lux, destinate elitei sociale. Pentru a-și desăvârși educația, a fost trimisă la pensioane în Paris și Bruxelles, unde a învățat limbi străine, bune maniere și rafinamentul necesar pentru a se integra în cercurile înalte ale societății. Aceste studii i-au conferit o aură de sofisticare, făcând-o o prezență captivantă în saloanele bucureștene.
La întoarcerea în România, Maria s-a stabilit în București, unde a început să fie remarcată pentru stilul său de viață extravagant. În 1898, la doar 13 ani, a fost observată de ziaristul George Ranetti în timp ce se plimba cu bicicleta pe Calea Victoriei, una dintre cele mai elegante artere ale orașului. Ranetti, îndrăgostit de ea, dar respins, a poreclit-o „Mița Biciclista” în articolele sale din revista Furnica, intenționând să ironizeze comportamentul ei sportiv, considerat neobișnuit pentru o femeie din acea perioadă. În loc să o diminueze, această poreclă a propulsat-o în centrul atenției, transformând-o într-o figură iconică.
Contextul social și cultural al Bucureștiului interbelic
Bucureștiul de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea era un oraș cosmopolit, cu o elită bogată care aspira la rafinamentul european. În acest mediu, curtezanele de lux, precum Mița Biciclista, Napoleon sau Lia Magazia, jucau un rol important în viața mondenă, fiind văzute ca simboluri ale plăcerii și ale statutului social. Spre deosebire de prostituția obișnuită, curtezanele de lux erau femei educate, care își alegeau clienții din rândul aristocraților, politicienilor și artiștilor, oferind nu doar companie intimă, ci și conversații inteligente și prezențe elegante la evenimente sociale.
Mița se încadra perfect în acest rol. Istoricul Neagu Djuvara o descria ca o „demimondenă” sau, în termeni mai direcți, o „curvă de mare lux”, subliniind că practica ciclismului în Bucureștiul anilor 1920 era o raritate menită să-i mențină silueta și să atragă atenția. Această combinație de frumusețe, îndrăzneală și rafinament a făcut-o irezistibilă pentru bărbații bogați ai epocii.
Motivele pentru care Mița era dorită
Mița Biciclista a fost dorită de bărbații bogați din București datorită unui amestec unic de calități fizice, comportamentale și sociale. Următoarele aspecte au contribuit la fascinația pe care o exercita:
1. Frumusețea și farmecul fizic
Mița era descrisă ca o femeie atrăgătoare, cu o statură de aproximativ 1,60 m, păr blond tuns scurt și ochi verzi-albăstrui, o combinație care o făcea să iasă în evidență. Stilul său vestimentar era îndrăzneț pentru epocă: purta pantaloni strânși de catifea, bluze colorate și accesorii precum cașchete de mătase, care accentuau eleganța și modernitatea sa. Alexandru Predescu, în lucrarea Vremuri vechi bucureștene, nota că, atunci când apărea pe Calea Victoriei, „aristocrații de la Capșa, burghezii de la Oteteleșanu și boemii de la Kubler abandonau politica și șvartul ca să admire superbul exemplar ciclist”.
2. Comportamentul nonconformist
Plimbările cu bicicleta, o activitate considerată scandaloasă pentru o femeie la acea vreme, au fost un element definitoriu al imaginii sale. Bicicleta nu era doar un mijloc de transport, ci și o declarație de independență și modernitate. Mița era prima femeie din București care pedala pe străzile capitalei, atrăgând privirile și stârnind admirația, dar și invidia. Alte comportamente extravagante, precum purtarea costumului de baie în public sau baia în mare fără halat, au consolidat imaginea sa de femeie liberă și provocatoare.
3. Statutul social și relațiile cu elitele
Mița era asociată cu figuri de prim rang ale societății, ceea ce îi amplifica prestigiul. Cea mai cunoscută poveste este legătura sa cu Regele Ferdinand, care i-ar fi dăruit o casă în Piața Amzei, evaluată la 4 milioane de lei, o sumă uriașă pentru acea vreme. Această casă, cunoscută astăzi ca „Casa Mița Biciclista”, a devenit un simbol al influenței sale. Într-o relatare atribuită lui Alexandru Predescu, Mița povestea că Ferdinand „scăpa de sub papucul Mariei să-mi țină companie cu bicicleta la Șosea”, sugerând o relație apropiată.
Alte zvonuri o leagă de Regele Leopold al Belgiei, Regele Manuel al Portugaliei, poetul Octavian Goga, pictorul Nicolae Grigorescu și doctorul Nicolae Minovici, pe care se spune că l-ar fi iubit sincer. Deși lipsesc dovezi documentare pentru unele dintre aceste relații, ele au contribuit la mitul său, făcând-o o figură dorită nu doar pentru frumusețe, ci și pentru influența pe care o avea asupra elitelor.
4. Stilul de viață luxos
Ca rezultat al profesiei sale, Mița a acumulat o avere considerabilă, care i-a permis să trăiască în lux. Deținea o casă impunătoare în Piața Amzei, o mașină coupé, o trăsură și servitori din Polonia, iar mesele le lua exclusiv la Athénée Palace, unul dintre cele mai prestigioase localuri ale Bucureștiului. Acest stil de viață o făcea atractivă pentru bărbații bogați, care vedeau în ea un simbol al succesului și al rafinamentului.
5. Educația și rafinamentul
Educația sa în străinătate a transformat-o într-o conversaționistă versată, capabilă să țină pasul cu intelectualii și aristocrații vremii. Cunoașterea limbilor străine și a bunelor maniere o diferenția de alte curtezane, oferindu-i un avantaj în interacțiunile sociale. Istoricul Neagu Djuvara nota că Mița era „versată”, sugerând o abilitate de a naviga cu succes în cercurile elitei .
6. Profesia de curtezană de lux
Statutul de curtezană de lux era, în sine, un factor de atracție. Mița își alegea clienții cu grijă, preferând bărbați influenți și bogați, ceea ce o făcea un trofeu pentru cei care reușeau să-i câștige favorurile. Tarifele practicate de curtezanele de lux variau de la câteva sute la câteva mii de lei, iar Mița, operând din propriul apartament, se afla în categoria celor mai scumpe (Historia – Povestea Miței Biciclista). Această exclusivitate o transforma într-un simbol al statutului social pentru bărbații care o curtau.
| Factor de atracție | Descriere | Exemple |
|---|---|---|
| Frumusețe | Aspect fizic atrăgător, stil vestimentar îndrăzneț | Păr blond, ochi verzi-albăstrui, pantaloni de catifea |
| Nonconformism | Comportament care sfida normele sociale | Plimbări cu bicicleta, costum de baie în public |
| Statut social | Relații cu figuri regale și influente | Regele Ferdinand, Octavian Goga |
| Stil de viață luxos | Averea și posesiunile extravagante | Casa din Piața Amzei, mașină coupé |
| Educație | Rafinament dobândit în străinătate | Studii la Paris și Bruxelles |
| Profesie | Curtezană de lux, exclusivistă | Clienți aleși din elita societății |
Controverse și lipsa dovezilor
Deși poveștile despre Mița Biciclista sunt captivante, multe dintre ele se bazează pe zvonuri și relatări subiective. De exemplu, relația cu Regele Leopold al Belgiei, menționată în unele surse, nu este susținută de documente istorice. La fel, legătura cu Regele Manuel al Portugaliei, care ar fi cerut-o în căsătorie, rămâne o legendă nedovedită. Memorialistul Constantin Beldie, citat în unele articole, oferă detalii despre parcursul ei, dar credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării din cauza erorilor factuale, precum vârsta decesului.
Aceste controverse nu diminuează, însă, impactul cultural al Miței. Porecla sa, inițial menită să o ridiculizeze, a devenit un simbol al emancipării feminine și al curajului de a sfida convențiile. Într-o societate patriarhală, Mița a fost pedepsită simbolic prin batjocură, dar a transformat această critică într-un atu, consolidându-și statutul de femeie fatală.
Moștenirea culturală
Casa Miței Biciclista, situată la intersecția străzilor Biserica Amzei și Christian Tell, este astăzi un monument istoric de arhitectură Beaux-Arts cu influențe Art Nouveau. Renovată în 2022 de grupul spaniol Mantor, cu o investiție de 4,5 milioane de euro, casa a devenit un punct de atracție turistică și un loc popular pe rețelele sociale. Clădirea găzduiește evenimente culturale, iar restaurantul „La Mița Biciclista” evocă atmosfera rafinată a epocii interbelice.
Povestea Miței continuă să inspire articole, cărți și dezbateri, fiind un exemplu al modului în care o femeie a reușit să-și construiască o identitate memorabilă într-o epocă dominată de bărbați. Deși detaliile vieții sale sunt uneori învăluite în mit, Mița Biciclista rămâne un simbol al frumuseții, al independenței și al puterii de a fascina.
Concluzie
Mița Biciclista a fost dorită de bărbații bogați din București datorită combinației unice de frumusețe, nonconformism, educație și statut social. Ca curtezană de lux, ea oferea mai mult decât companie; era o prezență care simboliza rafinamentul și succesul. Relațiile sale cu figuri precum Regele Ferdinand, fie ele reale sau doar zvonuri, au amplificat aura sa de femeie fatală. Prin plimbările cu bicicleta și stilul de viață extravagant, Mița a sfidat normele epocii, transformându-se într-o legendă care continuă să fascineze și astăzi. Casa sa din Piața Amzei și poveștile care o înconjoară sunt mărturii ale unei vieți trăite cu îndrăzneală și pasiune.
