Istorici despre teoria din manuscrisul lui Vlad Ţepeş păstrat de Vatican că nemţii ar avea origini dacice: „Doamne fereşte!”

Un manuscris din secolul al XV-lea despre viaţa lui Vlad Ţepeş, deţinut de Vatican, a fost scos la lumină în 2015 de un istoric din Târgovişte, Vasile Lupaşc, scriitor şi autor al mai multor lucrări despre domnitorul muntean.

Documentul este scris de episcopul Niccolo de Modrussa, în latină. Modrussa a fost un trimis special al Papei Pius al II-lea, însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş, după arestarea acestuia de către Matei Corvin, şi are peste 200 de pagini.

Lupaşc a încercat să traducă acest document cu ajutorul mai multor specialişti, vorbitori de limbă latină veche, dar fără succes. I s-a transmis că în document sunt trecute tot felul de „bazaconii”, motiv pentru care nimeni nu se încumetă să îl traducă. În realitate, însă, trimisul Papei spune în document că nemţii ar fi de origine dacică, ceea ce ar răsturna multe manuale de istorie.

„Am luat legătura cu mai mulţi istorici, fini cunoscători ai limbii latine, dar niciunul nu a avut timp şi energie pentru un astfel de proiect. Despre pomenirea germanilor în relaţia cu Zalmoxis şi o posibilă origine dacică nu vreau să mă pronunţ. Există mai multe teorii. Prima pleacă chiar de la titlul lucrării: De Bello Gothorum. Principala teorie face referire la o confuzie între termenii de got şi get, dar această confuzie pare că se adânceşte în textul manuscrisului. Alte teorii, pe care nu mă hazardez să le menţionez în detaliu, vorbesc chiar despre o origine comună geto-germană”, spune Vasile Lupaşc.

Această teorie nu este acceptată de către istoricii de la Curtea Domnească din Târgovişte.

„Doamne fereşte, nici măcar nu există ca teorie. E o prostie lucrul ăsta. Să facă public manuscrisul (n. red. Vasile Lupaşc) şi sunt convins că vor sări mulţi traducători de limbă latină în limba română care vor spune ce scrie acolo. Au trecut mulţi ani de când a fost descoperit acest manuscris şi ar trebui să îl vedem cu toţii”, spune Florin Petrică, istoric la Curtea Domnească din Târgovişte.

Cum a aflat despre manuscris

Vasile Lupaşc povesteşte că a aflat despre existenţa acestui manuscris încă de pe când era în liceu, fragmentul în care Vlad Voievod Drăculea este descris fiind publicat în România de foarte mult timp.

„Din păcate manuscrisul nu a fost tradus niciodată, integral, într-o limbă modernă. Un fragment mai amplu, incluzând această descriere a fost publicat în Volumul III al romanului – Răstignit Între Cruci -, apărut la editura Rhea, şi este disponibil publicului larg. Traducerea nu este una facilă, fiind nevoie de un foarte bun cunoscător al latinei medievale care să fie în acelaşi timp şi un specialist în istoria Europei secolului al XV-lea”, spune Vasile Lupaşc.

Acesta mărturiseşte că a avut o reticenţă în a studia manuscrisul, întrucât se vorbea în el despre Zalmoxis şi dacii săi.

„Am avut impresia că mai există o piedică, cumva artificială. În manuscris fiind amintiţi şi Zalmoxis şi dacii săi, am simţit o oarecare reticenţă în abordarea subiectului. După cum ştim cu toţii, există acest curent public care exacerbează rolul dacilor în istorie până la paroxism, curent care face foarte mult rău istoriei adevărate şi mai ales imaginii reale şi deosebit de interesante a dacilor. Aşa se face că pur şi simplu nu am găsit pe nimeni interesat să îşi dedice timpul acestui proiect”, adaugă el.

Chiar dacă această teorie/confuzie cum că nemţii ar fi de origine dacică este una fără niciun fundament ştiinţific, rămâne interesantă şi traducerea manuscrisului ar putea desluşi misterul.

„Avem chiar un contract cu o universitate din Spania care a primit manuscrisul pentru a fi tradus în spaniolă. Contractul stipula ca noi să primim traducerea în limba spaniolă, ceea ce ar fi făcut traducerea în română mult mai uşoară. Din păcate, imediat după începerea pandemiei, legăturile cu această Universitate s-au întrerupt. Poate le vom relua în viitor, deşi prefer o traducere directă, din latină în română”, este de părere scriitorul.

Ce efect ar avea teoria originii dacice a nemţilor

„Nu aş merge până atât de departe încât să vorbim despre schimbarea manualelor de istorie în ceea ce priveşte originea germanilor, dar istoria ne-a tot furnizat surprize uriaşe, aşa că nimic nu m-ar mira. S-ar isca mai degrabă o aprinsă polemică ştiinţifică, cu ironii, exagerări şi poate chiar jigniri de-o parte şi de cealaltă a taberelor ce s-ar naşte în jurul acestui subiect. Am asistat, mai des decât mi-aş fi dorit la astfel de episoade, inclusiv pe marginea acestui manuscris. Dat fiind apetitul uriaş al publicului pentru istorie, dar şi puzderia de istorici autoproclamaţi care s-ar grăbi să traducă aproximativ şi să interpreteze după bunul plac informaţiile conţinute în – De bello Gothorum -, nu am să fac public textul până când un specialist nu va realiza o traducere impecabilă”, conchide târgovişteanul.

Episcopul Modrussa mai vorbeşte, în manuscris, şi despre „Atacul de Noapte” şi despre rana la cap căpătată de Vlad în acest atac, dar îl prezintă pe voievod ca pe un conducător aprig şi neînfricat, care era mereu în prima linie a oştirii sale.

Trimisul Papei şi ancheta despre Ţepeş

Niccolo de Modrussa era legat papal şi episcop de Modrussa, de unde îi vine şi numele, fost scriitor al lui Papa Pius al-II-lea. El a fost trimis la curtea Regelui maghiar Matia Corvin (Matei Corvin – n.r.), în timpul procesului lui Vlad Ţepeş de la Buda, din toamna lui 1462. Manusrisul este în limba latină şi, tocmai de aceea, criticile despre acest document sunt, până la finalizarea traducerii integrale, rezervate.

Lucrarea are 215 pagini şi i-a fost transmisă lui Vasile Lupaşc în format electronic. Este cunoscut faptul că niciun document deţinut de Vatican nu vede lumina zilei.

În mediul academic există o variantă tipărită a scrierilor lui Niccolo de Modrussa, însă lucrarea despre care vorbim conţine şi o serie de însemnări pe marginea textului notat de călugăr, care nu apar în nicio altă variantă tipărită.

„Trebuie să aşteptăm traducea corectă din limba latină a acestei lucrări obţinute acum de la Vatican, punerea ei în circulaţia ştiinţifică, iar concluziile le vor trage istoricii. Lucrarea aceasta este scrisă la influenţa unor cercuri, în care imaginea lui Vlad a fost ponegrită sistematic”, susţine Florin Petrică, istoric în cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte.

Vasiel Lupaşc s-a născut la 28 aprilie 1974 în Bacău. A terminat Facultatea de Istorie-Geografie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte. Lupaşc este, de asemenea, de opt ori campion mondial la karate şi Mare Maestru Internaţional în arte marţiale tradiţionale.

Este pasionat de istorie şi mai ales de personajul Vlad Ţepeş şi de miturile pe care le creează în lumea întreagă. În acest moment, târgovişteanul lucrează cu o casă de producţie de la Hollywood la un documentar privind viaţa lui Ţepeş, inspirat din romanul său istoric „Răstignit între cruci”.

Vasile Lupaşc a cucerit, în toată cariera, 19 medalii de aur, începând din 2005, atunci când a participat la primul său Campionat Mondial, care a avut loc în Brazilia.