Cum a ajuns „Las Fierbinţi“ cel mai urmărit serial din ţară: „Beţivi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva“
Cu accentul pus pe situaţii comune, cu replici autentice şi cu atmosferă tipic românească, serialul „Las Fierbinţi“ a intrat repede în graţiile românilor, devenind un nou produs de marcă al postului Pro TV. Analistul Iulian Comănescu defineşte elementele care au transformat serialul într-un hit.
„Las Fierbinţi“ a devenit unul dintre cele mai de succes seriale ale ultimilor ani, sezonul opt, recent încheiat, dominând topurile audienţelor. Contextul şi personajele specifice au propulsat serialul în preferinţele telespectatorilor.
Analistul media Iulian Comănescu merge până la rădăcina succesului serialului „Las Fierbinţi“ şi identifică genul de personaj care atrage tot mai mulţi români să privească „atmosfera de ţară“. „România este un sat uriaş. A trecut prin două valuri de urbanizare forţată. Primul, cel mai puternic, de pe vremea comunismului, a mutat cam 25% din populaţia ţării de la sat la oraş, transformând ţăranii în muncitori slab calificaţi, producători pe stoc. Al doilea, din ultimul timp, se referă la transformarea comunelor în oraşe, care are nu numai resorturi de orgoliu, ci se leagă şi de beneficiile bugetare (fonduri europene şi altele) pe care noile oraşe le pot obţine. «Las Fierbinţi» vorbeşte despre acest gen de personaj hibrid, ţăran urbanizat sau orăşean «la prima generaţie», omniprezent în viaţă, dar mai greu de găsit în literatură, cinematografie şi aşa mai departe. Mutatis mutandis, de lucruri de felul ăsta s-a ocupat un Marin Preda, dar de exemplu noul val al cinematografiei se ocupă cu personaje din clasa de mijloc posesoare de sentiment al alienării, de regulă – dacă nu e vorba de ortodoxie abisală şi rural profund, ca în «După dealuri»“, arată Comănescu.
Un serial prea românesc
Pe de altă parte, Adrian Văncică, actorul care îl interpretează pe Celentano în serialul de la Pro TV, este de părere că natura românească a producţiei a adus succes în rândul telespectatorilor. „Este 100% românesc. Scris, jucat şi regizat de români, dar şi inspirat de ei. Când era (n.r. – difuzat) serialul «Familia Bundy» mă uitam şi mă întrebam de ce are succes în America. Pentru că meseria de pantofar a lui Al Bundy era una reprezentativă pentru cultura americană. La noi, vânzătorul de pantofi nu are nicio tradiţie, dacă ar fi să adaptezi serialul nu ar fi avut succes. Ori aici personaje precum beţivi, fanfaroni, filosofi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva. Este prea românesc, de-aia are succes“, crede Văncică.
Este prea românesc, de-aia are succes. Personaje precum beţivi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva Adrian Văncică, interpretul personajului Celentano
Continuând pe aceeaşi linie, Comănescu declară că „Las Fierbinţi“ este preferat de un număr mare de telespectatori pentru că „e cu un centimetru peste ştachetă, faţă de marea majoritate a produselor, care sunt sub“. „Las Fierbinţi este singurul serial cu cap şi coadă – nu grozav, dar articulat, pasabil, la care te poţi uita, într-o piaţă săracă, concentrată pe marile show-uri de prime-time (n.r. – interval orar de maximă audienţă). Un fel de chior în ţara orbilor“, mai spune tot el.
Comănescu nu găseşte, cu exactitate, umor românesc în „Las Fierbinţi“. Analistul crede că serialul este atrăgător din motive de personaje şi context. „E un soi de tentativă de realism social, atâta cât poate avea pretenţii. Umorul e consecinţa acestor lucruri, dacă din premise de acest fel decurge ceva specific românesc, cu atât mai bine“, completează analistul.
