Program de guvernare | Bolojan promite cea mai amplă reformă de stat din ultimii 30 de ani: Tăieri, concedieri și echilibru bugetar

Guvernul Ilie Bolojan își propune să impună o schimbare radicală a modului în care este administrată România, mizând pe un program de guvernare care promite „fără populism, fără privilegii și cu criterii de performanță”. Măsurile prevăzute în prima schiță a programului de guvernare se constituie într-un plan de reformare profundă a administrației, cu implicații bugetare și sociale majore.

Ordinea fiscală – fundamentul redresării economice

Primul obiectiv declarat este restabilirea ordinii în finanțele publice. În condițiile unui deficit bugetar de peste 9% și a unei poveri fiscale dezechilibrate, Guvernul propune măsuri dure: tăieri de cheltuieli acolo unde există risipă, eliminarea excepțiilor fiscale fără rezultate economice dovedite, combaterea evaziunii prin reformarea ANAF și penalizarea severă a insolvențelor frauduloase.

De asemenea, se prevede introducerea de noi taxe pe venituri digitale, închirieri pe platforme online și jocuri de noroc, dar și o ajustare a fiscalității pe pensii, proprietăți și dividende, în acord cu angajamentele din PNRR.

Un stat mai suplu, mai eficient, mai puțin clientelar

Reforma administrației publice este cel de-al doilea pilon al programului. Executivul propune reducerea aparatului central cu cel puțin 20%, desființarea instituțiilor redundante, plafonarea salariilor și introducerea evaluărilor periodice pe baza performanței.

Companiile de stat care nu generează profituri vor fi lichidate, iar cele performante vor fi listate la bursă. Autoritățile autofinanțate, precum ANCOM sau ASF, vor fi aduse sub control bugetar riguros, cu salarii plafonate și personal redus. Administrația locală nu scapă nici ea de revizuire – bugetele vor fi distribuite în funcție de rezultate concrete, iar instituțiile vor fi obligate să partajeze resurse.

Ajutoare sociale limitate

Al treilea pilon al programului – „Respect pentru cetățeni” – redefinește relația dintre stat și individ. Ajutoarele sociale vor fi strict condiționate de inexistența alternativelor de muncă, iar refuzul de a plăti impozite va atrage pierderea beneficiilor.

În sănătate, contractele cu sectorul privat vor presupune angajarea masivă cu normă întreagă, iar excepțiile de la plata CASS vor fi eliminate. Concediile medicale fictive vor fi sancționate sever, iar scutirile din sistem vor fi revizuite. În educație, bursele vor fi corelate cu performanța, iar personalul va fi restructurat pentru a susține calitatea învățământului.

Investiții mari, dar cu rigoare: infrastructură, energie, apărare

Investițiile vor continua în infrastructură, dar cu o prioritizare strictă. Guvernul anunță că proiectele se vor face doar acolo unde există eficiență dovedită și cofinanțare viabilă. În paralel, domeniul energiei va beneficia de investiții în nuclear, regenerabile și gaze naturale, în timp ce companiile de stat din sector vor fi restructurate. România vizează astfel nu doar independența energetică, ci și un rol regional în exportul de energie.

În apărare, se promite creșterea treptată a bugetului la 5% din PIB și modernizarea infrastructurii militare, cu accent pe interoperabilitatea cu NATO și protejarea Mării Negre.