Cine sunt găgăuzii, de ce iubesc Rusia și cum a apărut, de fapt, Găgăuzia?
Găgăuzii sunt un grup etnic unic, de origine turcică, dar de religie creștin-ortodoxă, trăind în principal în sudul Moldovei, în regiunea autonomă Găgăuzia, și în sud-vestul Ucrainei, în regiunea Budjak. Cu o populație estimată între 120.000 și 170.000 de persoane, găgăuzii vorbesc limba găgăuză, o limbă turcică din ramura oghuz, dar folosesc frecvent rusa în viața de zi cu zi și în administrație. Identitatea lor culturală și istorică este marcată de o combinație rară între moștenirea turcică și credința ortodoxă, ceea ce îi face un subiect fascinant de studiu.
Originea găgăuzilor: un puzzle istoric
Originea găgăuzilor este un subiect de dezbatere intensă, cu numeroase teorii care încearcă să explice etnogeneza acestui popor. În secolul al XX-lea, istoricul bulgar Gheorghi Dimitrov a identificat 19 teorii, iar etnograful găgăuz M.N. Guboglo a extins lista la 21. Principalele ipoteze sunt:
| Teorie | Descriere | Dovezi și critici |
|---|---|---|
| Selgiucidă (Anatoliană) | Găgăuzii sunt descendenți ai turcilor selgiucizi stabiliți în Dobrogea în secolul al XIII-lea, conduși de dervișul Sarı Saltık. | Lipsesc dovezi arheologice; conversia la creștinism este considerată improbabilă. |
| Stepele | Descendenți ai triburilor nomade turcice, precum bulgarii, cumanii sau pecenegii. | Susținută de autoidentificarea ca „Eski Bulgar” (Bulgari Vechi), dar contrazisă de diferențe lingvistice. |
| Greacă | Imigranți anatolieni care au păstrat religia ortodoxă, dar au adoptat limba turcică. | Sprijinită de asemănări genetice cu populațiile balcanice și participarea la Războiul de Independență al Greciei. |
| Bulgară | Bulgari turcizați lingvistic în timpul dominației otomane. | Contrazisă de lipsa dovezilor de conversie forțată la limba turcică. |
Un studiu genetic din 2008, publicat în Russian Journal of Genetics, a analizat 89 de cromozomi Y din două populații găgăuze și a identificat 15 haplogrupuri, cele mai frecvente fiind I-P37 (20,2%), R-M17 (19,1%) și G-M201 (13,5%). Concluzia studiului sugerează că găgăuzii sunt genetic apropiați de populațiile balcanice, ceea ce ar putea indica o turcizare lingvistică a localnicilor, mai degrabă decât o origine nomadă turcică pură. Totuși, unele haplotipuri comune cu turcii susțin parțial ipoteza selgiucidă. Aceste teorii contradictorii reflectă complexitatea istoriei găgăuzilor, iar lipsa unui consens academic subliniază natura controversată a acestui subiect.
De ce iubesc Rusia găgăuzii?
Afinitatea găgăuzilor pentru Rusia are rădăcini istorice, culturale și politice. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, găgăuzii, împreună cu bulgarii și alte grupuri creștine din Balcani, au migrat în Basarabia, care făcea parte din Imperiul Rus, pentru a scăpa de persecuțiile otomane datorate religiei lor ortodoxe. Această migrație a creat o legătură istorică cu Rusia, percepută ca un protector al creștinilor ortodocși.
În perioada sovietică, limba rusă a devenit dominantă în Găgăuzia, înlocuind treptat limba găgăuză în multe contexte oficiale și cotidiene. Această rusificare culturală a întărit legăturile cu Rusia. Din punct de vedere politic, găgăuzii au susținut constant partide pro-ruse din Moldova, cum ar fi Partidul Socialist. Un exemplu semnificativ este referendumul din 2 februarie 2014, în care 98,5% dintre votanți au preferat integrarea cu Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia, în detrimentul Uniunii Europene.
Recent, lideri precum Evghenia Guțul, aleasă bașcan (guvernator) al Găgăuziei în 2023, au consolidat aceste legături prin vizite în Rusia și întâlniri cu oficiali de rang înalt, inclusiv cu președintele Vladimir Putin. Totuși, această orientare pro-rusă nu este unanimă. Unii găgăuzi, în special în contextul războiului din Ucraina, au exprimat dorința de pace și relații bune cu vecinii, inclusiv cu Ucraina. Această diviziune reflectă complexitatea sentimentelor în regiune, influențată de factori geopolitici și economici.
Cum a apărut Găgăuzia?
Găgăuzia, ca unitate teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova, a fost creată ca răspuns la aspirațiile de autodeterminare ale găgăuzilor în contextul dizolvării Uniunii Sovietice. Procesul a fost marcat de tensiuni și negocieri, dar s-a încheiat cu o soluție pașnică.
| Data/Eveniment | Detalii |
|---|---|
| 1988 | Formarea mișcării „Poporul Găgăuz”, aliniată cu alte minorități etnice. |
| 12 noiembrie 1989 | Declararea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuză în Moldova. |
| 19 august 1990 | Declararea Republicii Găgăuză, anulată ca neconstituțională de Moldova. |
| Martie 1991 | Referendum cu sprijin aproape unanim pentru rămânerea în URSS. |
| Februarie 1994 | Președintele Mircea Snegur promite autonomie, opunându-se independenței. |
| 23 decembrie 1994 | Parlamentul adoptă Legea privind Statutul Juridic Special al Găgăuziei. |
| 14 ianuarie 1995 | Autonomia este formalizată; 23 decembrie devine sărbătoare găgăuză. |
Procesul a început în 1988, când intelectualii găgăuzi au format mișcarea „Poporul Găgăuz” pentru a-și proteja identitatea culturală și lingvistică în fața naționalismului moldovenesc. În 1989, declararea limbii moldovenești (române) ca limbă oficială a stârnit temeri în rândul găgăuzilor, ducând la proclamarea unei republici autonome. În 1990, aceștia au declarat Republica Găgăuză, dar aceasta nu a fost recunoscută.
Negocierile cu autoritățile moldovene au culminat cu adoptarea Legii privind Statutul Juridic Special al Găgăuziei la 23 decembrie 1994, care a acordat regiunii autonomie în cadrul Moldovei. Aceasta a fost formalizată în 1995, permițând Găgăuziei să aibă propriul guvern și drepturi de autodeterminare, inclusiv posibilitatea secesiunii dacă Moldova și-ar pierde suveranitatea, de exemplu, prin unirea cu România.
Situația actuală și controverse
Astăzi, Găgăuzia rămâne o regiune cu o identitate distinctă, dar relațiile cu guvernul central al Moldovei sunt adesea tensionate, în special din cauza orientării pro-ruse a regiunii. Referendumul din 2014 și recentele declarații ale bașcanului Evghenia Guțul, care a amenințat cu secesiunea în cazul unirii Moldovei cu România, au amplificat aceste tensiuni. În plus, influența Rusiei în regiune este privită cu îngrijorare de autoritățile moldovene și de partenerii occidentali, care văd Găgăuzia ca pe un posibil instrument de destabilizare.
Pe de altă parte, Turcia a început să joace un rol tot mai important în Găgăuzia, finanțând proiecte de infrastructură și promovând legături culturale datorită moștenirii turcice comune. Această competiție între Rusia și Turcia adaugă un nou strat de complexitate geopolitică în regiune.
Concluzie
Găgăuzii sunt un popor cu o istorie bogată și controversată, marcată de o identitate unică ce combină elemente turcice și creștine. Originea lor rămâne un subiect de dezbatere, cu teorii variind de la descendența din nomazi turcici la turcizarea populațiilor balcanice. Legăturile lor cu Rusia, bazate pe istorie, limbă și politică, sunt profunde, dar nu lipsite de nuanțe, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina. Crearea Găgăuziei ca regiune autonomă reprezintă un exemplu de soluționare pașnică a conflictelor etnice, dar provocările legate de integrarea regiunii în Moldova și influențele externe continuă să modeleze viitorul său.
