Kösem Sultan (n. c. 1589 – d. 1651), cunoscută și sub numele de Mahpeyker, a fost una dintre cele mai influente figuri feminine din istoria Imperiului Otoman, exercitând o putere politică remarcabilă timp de aproape o jumătate de secol. Născută probabil în Grecia, sub numele de Anastasia, ea a fost capturată și adusă în haremul otoman, unde a devenit soția principală (Haseki Sultan) a sultanului Ahmed I, mama (Valide Sultan) a sultanilor Murad IV și Ibrahim și bunica lui Mehmed IV. Kösem a fost regentă oficială de două ori, conducând imperiul în numele fiului și nepotului său minori, și a fost o figură centrală în perioada cunoscută drept Sultanatul Femeilor (1533–1683), o epocă în care femeile din harem dețineau o influență politică semnificativă. Puterea sa a provenit dintr-o combinație de inteligență politică, alianțe strategice, control asupra haremului și resurse financiare, dar nu a fost lipsită de controverse, cum ar fi rolul său în detronarea fiului său Ibrahim.
Contextul istoric
În secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman era o putere globală, dar se confrunta cu provocări interne, precum rebeliuni și instabilitate politică. Perioada Sultanatului Femeilor a marcat o schimbare semnificativă, în care soțiile și mamele sultanilor au început să joace roluri politice active. Kösem Sultan a profitat de această conjunctură, urcând în ierarhia haremului și a curții datorită circumstanțelor favorabile și abilităților sale excepționale. După moartea lui Ahmed I în 1617, ea a navigat cu succes prin intrigile politice, influențând succesiunea și consolidându-și puterea.
Ascensiunea la putere
Kösem, inițial o sclavă de origine greacă, a intrat în haremul imperial la vârsta de 15 ani. Frumusețea și inteligența sa au atras atenția sultanului Ahmed I, care a numit-o Haseki Sultan, oferindu-i un statut privilegiat și o alocație zilnică de 1.000 de aspri. Ea a născut mai mulți copii, inclusiv patru fiice (Ayșe, Fatma, Gevherhan, Hanzade) și cel puțin patru fii (Murad, Süleyman, Ibrahim, Kasim), ceea ce i-a întărit poziția în harem. După moartea lui Ahmed I, exilarea lui Safiye Sultan (bunica lui Ahmed) în 1604 și moartea lui Handan Sultan (mama lui Ahmed) în 1605 i-au permis să devină figura dominantă a haremului. Kösem a influențat succesiunea, susținând ascensiunea lui Mustafa I pentru a-și proteja fiii, contribuind astfel la schimbarea sistemului de succesiune de la primogenitură la senioratul agnatic.
Regența și influența politică
Kösem a fost regentă oficială în două perioade: pentru fiul său Murad IV (1623–1632) și pentru nepotul său Mehmed IV (1648–1651). În timpul regenței pentru Murad IV, ea a gestionat crize precum rebeliuni și războaie, numind oficiali loiali și stabilizând finanțele statului. După ce Murad a preluat controlul, ea a rămas un consilier influent. În timpul domniei instabile a lui Ibrahim (1640–1648), Kösem a conspirat cu ienicerii pentru a-l detrona și executa, din cauza comportamentului său erratic. Sub Mehmed IV, ea a continuat să conducă ca regentă, dar rivalitatea cu Turhan Sultan, mama lui Mehmed, a dus la asasinarea sa în 1651, un eveniment atribuit lui Turhan.
Strategii și alianțe
Puterea lui Kösem s-a bazat pe mai multe strategii:
- Căsătorii dinastice: A aranjat căsătorii pentru fiicele sale cu mari viziri, precum Nasuh Pasha (1612) și Öküz Kara Mehmed Pasha, creând o rețea de aliați politici.
- Alianța cu ienicerii: Relația sa strânsă cu ienicerii i-a oferit sprijin militar, esențial pentru manevrele sale politice, inclusiv detronarea lui Ibrahim.
- Controlul haremului: După eliminarea rivalelor, Kösem a dominat haremul, influențând deciziile sultanilor și gestionând afacerile interne.
- Management financiar: A restaurat finanțele statului prin măsuri precum topirea aurului și argintului din palat și a acumulat avere prin arendarea taxelor (Iltizām), deținând terenuri cu un venit anual de 300.000 de kuruș.
- Lucrări caritabile: A finanțat construcții precum Moscheea Çinili (1640) și Büyük Valide Han (1651), precum și fântâni și bucătării pentru săraci, sporindu-și popularitatea publică.
Controverse și dezbateri
Kösem Sultan a fost o figură controversată din mai multe motive:
- Executarea lui Ibrahim: Decizia sa de a aproba detronarea și executarea fiului său Ibrahim în 1648 este văzută de unii ca o necesitate pentru stabilitatea imperiului, dar de alții ca un act de cruzime pentru menținerea puterii.
- Practicile financiare: Implicarea sa în arendarea taxelor a fost criticată ca fiind exploatatoare, deși susținătorii săi au evidențiat utilizarea averii pentru proiecte caritabile.
- Rivalitatea cu Turhan Sultan: Conflictul său cu Turhan, care a culminat cu asasinarea sa în 1651, reflectă luptele intense pentru putere din harem. Unele surse sugerează că Kösem a încercat să-l detroneze pe Mehmed IV în favoarea altui nepot, Süleyman, ceea ce a precipitat sfârșitul său.
- Dezbateri academice: Istoricii sunt împărțiți în privința naturii puterii sale. Unii, precum Leslie Peirce, o consideră o conducătoare efectivă, care a dominat politica otomană, în timp ce alții, precum Baki Tezcan, sugerează că influența sa a fost amplificată de absența rivalelor și că puterea reală era deținută de marii viziri și liderii militari.
Tabel: Sursele puterii lui Kösem Sultan
| Factor | Detalii |
|---|---|
| Roluri oficiale | Haseki Sultan (1605–1617), Valide Sultan (1623–1651), regentă (1623–1632, 1648–1651). |
| Căsătorii dinastice | Fiicele căsătorite cu mari viziri, creând alianțe politice. |
| Alianța cu ienicerii | Sprijinul militar al ienicerilor pentru manevrele politice. |
| Controlul haremului | Dominarea haremului după eliminarea lui Safiye și Handan Sultan. |
| Management financiar | Restaurarea finanțelor statului și acumularea averii personale. |
| Lucrări caritabile | Construcții și donații care i-au sporit popularitatea publică. |
Moștenire
Kösem Sultan este considerată una dintre cele mai influente femei din istoria otomană, fiind un simbol al puterii feminine în Sultanatul Femeilor. Ea a influențat politica imperială timp de patru decenii, contribuind la stabilitatea dinastiei și la schimbarea sistemului de succesiune. Construcțiile sale, precum Moscheea Çinili și Büyük Valide Han, și actele sale caritabile, cum ar fi eliberarea anuală a datornicilor, au consolidat imaginea sa publică. Cu toate acestea, asasinarea sa de către Turhan Sultan în 1651 a marcat sfârșitul influenței sale directe. Astăzi, Kösem este celebrată în cultura populară prin seriale precum „Muhteșem Yüzyıl: Kösem” și prin lucrări literare, dar istoricii continuă să dezbată dacă puterea sa a fost predominant politică sau simbolică.
Concluzie
Puterea lui Kösem Sultan a rezultat din combinația sa de roluri oficiale, inteligență politică, alianțe strategice și resurse financiare. Ea a navigat cu succes prin intrigile curții otomane, influențând succesiunea și gestionând crizele imperiale. Cu toate acestea, deciziile sale controversate, precum executarea lui Ibrahim și practicile financiare, au generat dezbateri despre natura conducerii sale. Moștenirea sa rămâne una de forță și influență, marcând-o drept una dintre cele mai remarcabile figuri ale Imperiului Otoman.
