Badea Cârțan, pe numele său real Gheorghe Cârțan (24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu – 7 august 1911, Sinaia, Prahova), a fost un țăran și cioban român care a devenit un simbol al identității și rezistenței culturale românești. Este renumit pentru călătoria sa pe jos la Roma în 1896, unde a dorit să vadă Columna lui Traian, monument ce ilustrează cucerirea Daciei de către romani și simbolizează originile latine ale poporului român. Autodidact, Cârțan a învățat să citească și să scrie în timp ce păștea oile, devenind „cel mai citit dintre țăranii români”. Timp de peste 30 de ani, a distribuit clandestin circa 200.000 de cărți românești în satele din Transilvania, aflată sub dominație austro-ungară, contribuind la trezirea conștiinței naționale. Călătoria sa la Roma și eforturile sale de promovare a culturii române l-au transformat într-o figură legendară în istoria României.
Viața timpurie
Gheorghe Cârțan s-a născut la 24 ianuarie 1849 în Cârțișoara, un sat din județul Sibiu, Transilvania, într-o familie săracă de țărani. A fost al doilea dintre cei șapte copii ai lui Nicolae Cârțan (1810?–1865) și ai Mariei Budac. Frații și surorile sale au fost Măriuța, Nicolae (n. 1851), Chiva (n. 1853), Ion (n. 1855), Avram și Arsene. În copilărie, Cârțan a păscut oile la marginea satului, neavând acces la educație formală. La vârsta de opt ani, bunicul său, Avram, a încercat să-l convingă să meargă la școală, dar tânărul Gheorghe a refuzat, spunând: „Ce-mi trebuie mie școală? Nu mă fac dascăl sau popă, mă fac cioban ca tata.” Totuși, la 16 ani, cu ajutorul lui Ion Cotigă, un intelectual brașovean devenit cioban, a învățat să citească și să scrie, dezvoltând o pasiune pentru istoria românilor și ideea romanității poporului român.
În 1864, la 15 ani, Cârțan a trecut ilegal granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Vechiul Regat al României cu turma sa, dorind să vadă țara unde „frații săi români trăiau liberi de orice stăpânire străină”. Această experiență i-a trezit interesul pentru unitatea națională și identitatea românească, influențându-i acțiunile ulterioare.
| Aspect | Detalii |
|---|---|
| Nume | Gheorghe Cârțan (Badea Cârțan) |
| Data nașterii | 24 ianuarie 1849 |
| Locul nașterii | Cârțișoara, județul Sibiu, Transilvania |
| Părinți | Nicolae Cârțan și Maria Budac |
| Frați și surori | Măriuța, Nicolae, Chiva, Ion, Avram, Arsene |
| Educație | Autodidact, a învățat să citească și să scrie la 16 ani |
Activități pentru cultura română
Badea Cârțan a fost profund dedicat cauzei independenței și conservării culturale a românilor din Transilvania, regiune aflată sub dominație austro-ungară, unde autoritățile maghiare încercau să impună maghiarizarea. Timp de peste 30 de ani, a transportat clandestin aproximativ 200.000 de cărți românești peste Munții Făgăraș, folosind mai multe trasee montane cunoscute doar de el. Aceste cărți, aduse din Vechiul Regat, erau distribuite elevilor, preoților, învățătorilor și țăranilor din satele transilvănene, contribuind la păstrarea limbii și culturii românești. Se estimează că volumele transportate cântăreau peste 20 de tone, un efort supraomenesc care i-a atras ostilitatea autorităților maghiare. Acestea l-au urmărit, i-au confiscat și ars cărțile, iar în unele cazuri l-au arestat.
În 1877, la 28 de ani, Cârțan s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență al României (1877–1878), luptând pentru eliberarea românilor de sub dominația otomană. A servit până în 1881, demonstrând curaj și devotament pentru cauza românească. În 1895, a călătorit la Vác și Szeged pentru a vizita românii închiși pentru implicarea în Memorandumul Transilvaniei (1892), o petiție adresată împăratului Franz Joseph pentru drepturi egale ale românilor din imperiu. Cârțan însuși a fost arestat de două ori: o dată pentru că a cerut împăratului autodeterminarea Transilvaniei și o dată pentru că a solicitat permisiunea de a vinde cărți românești.
Cârțan a vizitat Bucureștiul de mai multe ori, unde a cunoscut intelectuali de seamă precum Nicolae Iorga, George Coșbuc, Take Ionescu, V.A. Urechia și Grigore Tocilescu. A vizitat Ateneul Român, Academia Română și muzee, aprofundându-și cunoștințele despre istoria și cultura română. Printre cărțile care l-au inspirat se numără Istoria Românilor și lucrări despre faptele lui Mihai Viteazul, pe care îl admira profund.
| Activitate | Detalii |
|---|---|
| Distribuirea cărților | A transportat ~200.000 de cărți românești în Transilvania, peste Munții Făgăraș |
| Războiul de Independență | Voluntar în 1877–1878, a servit până în 1881 |
| Memorandumul Transilvaniei | A vizitat memorandiștii închiși la Vác și Szeged în 1895 |
| Arestări | Arestat pentru cererea de autodeterminare și pentru distribuirea de cărți |
Călătoria la Roma
În ianuarie 1896, la 47 de ani, Badea Cârțan a pornit într-o călătorie pe jos către Roma, motivat de dorința de a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii ale originilor latine ale poporului român. A parcurs aproximativ 2.000 de kilometri în circa 45 de zile, trecând prin condiții dificile. Potrivit relatărilor, a mers 20 de zile până la Viena și alte 23 de zile până la Roma, ajungând în capitala Italiei în februarie 1896.
La sosirea în Roma, Cârțan s-a îndreptat direct către Columna lui Traian. Epuizat, a turnat pământ și grâu românesc la baza coloanei, un gest simbolic al legăturii cu patria sa, și a adormit acolo, înfășurat în cojocul său țărănesc. A doua zi dimineața, un polițist l-a trezit și, impresionat de asemănarea sa cu dacii sculptați pe columnă, a exclamat că „un dac a coborât de pe Columnă”. Incidentul a atras atenția presei italiene, care a relatat despre „țăranul român” îmbrăcat în straie tradiționale, cu plete, cămașă, cușmă, ițari și opinci. Cârțan a devenit o senzație, fiind fotografiat și intervievat.
Duiliu Zamfirescu, reprezentantul român în Italia, l-a ghidat prin Roma, prezentându-l personalităților din mediile politice, culturale și jurnalistice. Cârțan a fost primit cu simpatie, iar vizita sa a întărit legătura simbolică dintre România și Roma antică. Aceasta nu a fost singura sa călătorie la Roma; a mai vizitat orașul de două ori, ultima dată în octombrie 1899, când a depus o coroană la baza Columnei lui Traian, cu ocazia Congresului Internațional al Orientalistilor.
| Aspect | Detalii |
|---|---|
| Data călătoriei | Ianuarie–februarie 1896 |
| Durata | Aproximativ 45 de zile (20 până la Viena, 23 până la Roma) |
| Distanța | ~2.000 km |
| Gest simbolic | A turnat pământ și grâu românesc la baza Columnei lui Traian |
| Reacția presei | „Un dac a coborât de pe Columnă”; Cârțan a fost fotografiat și intervievat |
| Alte vizite | A mai vizitat Roma de două ori, ultima dată în octombrie 1899 |
Ultimii ani și moștenirea
Pe lângă călătoriile la Roma, Cârțan a vizitat Franța, Spania, Belgia, Elveția, Germania, Egipt și Ierusalim, demonstrând un spirit aventuros și o sete de cunoaștere neobișnuite pentru un țăran al vremii. Nu este clar dacă aceste călătorii au fost făcute pe jos sau cu alte mijloace de transport, dar ele reflectă curiozitatea sa intelectuală.
Badea Cârțan a murit la 7 august 1911, la 62 de ani, în Sinaia, Prahova, pe teritoriul României independente. A fost înmormântat în cimitirul din Sinaia, iar pe crucea sa de piatră este înscrisă fraza: „Aici doarme Badea Cârțan visând întregirea neamului său”, reflectând visul său de unire a tuturor românilor.
Astăzi, Cârțan este celebrat ca un erou național. „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara păstrează obiecte care i-au aparținut, inclusiv toiagul său faimos. O statuie în Bistrița îl înfățișează cu toiagul, simbol al călătoriilor sale. În București, o stradă și un complex sportiv îi poartă numele, iar povestea sa este predată în școli ca exemplu de patriotism și perseverență.
Concluzie
Badea Cârțan, „țăranul-cărturar” și „cel mai citit dintre țăranii români”, a demonstrat că determinarea și pasiunea pot depăși barierele sociale și educaționale. Călătoria sa pe jos la Roma, realizată pentru a atinge Columna lui Traian, simbolizează legătura profundă a poporului român cu rădăcinile sale latine. Prin distribuirea a sute de mii de cărți și prin curajul său de a înfrunta autoritățile austro-ungare, Cârțan a contribuit la trezirea conștiinței naționale a românilor din Transilvania. Moștenirea sa continuă să inspire, fiind un exemplu de devotament pentru identitatea și cultura românească.
