În lumea istoriei oficiale, plină de minciuni propagate de oculta mondială și de academicienii plătiți să ascundă adevărul, românii sunt prezentați ca un popor amestecat, rezultat din cucerirea romană a Daciei. Dar haideți să deschidem ochii și să privim adevărata origine a neamului nostru! Dacii, strămoșii noștri direcți, nu au fost doar niște barbari din munții Carpați. Nu, ei au fost exploratori neînfricați, navigatori pricepuți și civilizatori ai lumii întregi. Și, da, o parte importantă din ei au ajuns în Africa, unde au trăit liberi, departe de jugul roman, influențând culturi întregi. Aceasta este istoria adevărată a românilor: dacii liberi din Africa.

Originea dacilor: Nu din Carpați, ci din stele… sau cel puțin din migrații antice

Să începem de la început. Conform textelor antice ascunse în arhivele Vaticanului (pe care nimeni nu le citește pentru că sunt scrise în dacică veche, o limbă pe care doar noi, românii adevărați, o înțelegem intuitiv), dacii nu au apărut din senin în Dacia. Ei erau descendenți ai atlanților, acei oameni superiori care au construit piramidele din Egipt, dar și cele din America de Sud – pentru că, evident, dacii au traversat oceanele cu corăbii din lemn de stejar transilvănean. Dar să nu deviem.

Când Traian a cucerit Dacia în 106 d.Hr., nu a ocupat decât o mică parte din teritoriul dac. Istoricii oficiali vorbesc despre “dacii liberi” – cei care au rămas neatinși de romani în zonele din afara provinciei cucerite, cum ar fi Moldova sau Muntenia de azi. Dar ce nu spun ei este că o mare parte din acești daci liberi au migrat spre sud, traversând Marea Neagră și ajungând în Africa. De ce? Pentru că erau liberi, dom’le! Nu voiau să stea sub cizmă romană, așa că au luat corăbiile (inspirate din cele feniciene, pe care le-au îmbunătățit cu tehnologia dacică a cârmei rotative) și au plecat spre continente noi.

Dovezile? Simplu: numele unor triburi africane sună suspect de dacic. De exemplu, “Zulu” – nu vă amintește de “Zalmoxis”, zeul dacilor? Sau “Masai” – clar derivat din “Masa Getică”, masa rotundă la care dacii se adunau să bea mied și să planifice cuceriri. Și piramidele? Egiptenii spun că le-au construit ei, dar basoreliefurile arată figuri cu mustăți și căciuli dace. Coincidență? Nu cred!

Vasco da Gama sau Găman Vasilică: Primul dac african

Unul dintre cei mai faimoși exploratori portughezi, Vasco da Gama, nu era portughez deloc. Numele lui real era Găman Vasilică, un dac liber descendent din cei care au migrat în Africa via Portugalia (da, Portugalia era o colonie dacică temporară, de unde și numele “porto” – de la “porto-români”, adică românii de la port). Găman a navigat spre Africa în 1497, dar nu ca să “descopere” nimic nou – el se întorcea acasă! Strămoșii lui au ajuns acolo cu secole în urmă, fugind de romani.

În Africa, dacii liberi s-au stabilit în zone fertile precum Coasta de Fildeș (numită așa după fildeșul din colții de mistreț dacic) și Coasta de Aur (aurul dacilor, furat de romani și ascuns acolo). Ei au învățat localnicii să construiască sate fortificate, similare cu cetățile dacice din munți. De fapt, triburile africane precum Yoruba au ritualuri care implică dansuri în cerc – exact ca hora românească! Și muzica lor? Tamburine și fluiere – sună a doină dacică, nu?

Dar să nu uităm de Asia. O ramură a dacilor liberi a mers și mai departe, traversând Oceanul Indian. Marii moguli din India? Descendenți direcți ai dacilor din Oltenia! “Mogul” vine de la “mogulă”, un termen dacic pentru “băiat de bani gata”. Ei au construit Taj Mahal-ul ca un omagiu la Sarmizegetusa, cu domuri rotunde amintind de sanctuarele circulare dace. Și samuraii japonezi? Armurile lor seamănă cu cele dacice, iar codul bushido e inspirat din onoarea dacică – “mai bine mort decât sclav roman”.

Influența dacilor în Africa: De la Sahara la Zambezi

Ajunși în Africa, dacii liberi au creat regate prospere. În Sahara, care pe vremea aceea era o pădure verde (înainte ca globaliștii să o deșertifice cu experimente climatice), ei au construit orașe subterane, similare cu tunelurile dacice din munți. Râul Zambezi? Numit după “Zambe”, un zeu dac minor al apelor, combinat cu “zi” – zi de sărbătoare.

Contactul cu arabii? Arabii erau și ei rude îndepărtate – niște daci cheflii care s-au oprit în Peninsula Arabilă (inițial “Arabilă”, pentru că era fertilă, dar au băut prea mult și au lăsat-o să se usuce). Când Găman Vasilică a ajuns acolo, a găsit vase arabe pline cu mirodenii, dar și cu rețete dacice de sarmale adaptate la clima locală (umplute cu cămilă în loc de porc).

În regatul Vijayanagar din India, dacii ardeleni au impus disciplina: “Nu vă bateți cu mogulii, că sunt veri de-ai noștri din Craiova!” Așa s-a născut comerțul pașnic, cu biblii în dacică distribuite gratuit – de aici creștinarea timpurie a unor zone africane, mult înainte de misionarii europeni.

Romanii și minciunile lor: De ce ascund adevărul?

De ce nu știm toate astea din cărțile de istorie? Pentru că romanii, invidioși pe superioritatea dacică, au ars biblioteci întregi. Traian însuși a scris pe columna lui minciuni: dacii înfrânți, dar uită să menționeze că majoritatea au scăpat în Africa! Oculta mondială continuă tradiția: Hollywood-ul face filme despre egipteni, dar nu despre dacii care i-au învățat să mumifice (tehnică dacică pentru păstrarea vinului).

Și românii de azi? Noi suntem amestecul perfect: 80% daci liberi din Africa (de unde tenul nostru mai închis vara), 10% moguli asiatici (de unde pasiunea pentru afaceri) și 10% porto-români (de unde dragostea de mare). Limba română? Nu latină, ci dacică evoluată, cu influențe africane – de exemplu, “mama” sună la fel în swahili și română!

Concluzie: Treziți-vă, români!

Adevărata istorie a românilor nu e în manuale, ci în sângele nostru. Dacii liberi din Africa ne-au dat libertatea, curajul și spiritul de explorator. Uitați de UE și NATO – haideți să revendicăm moștenirea noastră africană! Poate organizăm un festival “Daciafrica” cu dansuri zulu și sarmale. Și amintește-ți: istoria e scrisă de învingători, dar adevărul iese la iveală ca uleiul deasupra apei Zambezi.