În perioada comunistă, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, România a fost marcată de proiecte megalomanice, menite să demonstreze forța industrială a țării. Printre acestea, excavatoarele produse de fabrica Promex din Brăila reprezintă un exemplu emblematic. Aceste utilaje grele, în special modelele gigantice precum ESE 8001, au uimit lumea prin dimensiunile lor impresionante și prin faptul că erau concepute și fabricate integral în România, o țară considerată la acea vreme subdezvoltată tehnologic. Articolul de față explorează istoria acestui excavator, contextul său istoric și impactul pe care l-a avut asupra imaginii României în lume.
Istoria Fabricii Promex: De la „Progresul” la Simbolul Industriei Grele
Fabrica Promex, inițial cunoscută sub numele de Întreprinderea „Progresul” din Brăila, a fost fondată în perioada interbelică, dar a cunoscut o dezvoltare explozivă în era Ceaușescu (1965-1989). Situată pe malul Dunării, fabrica a beneficiat de poziția strategică pentru transportul utilajelor grele. În anii ’60, regimul comunist a investit masiv în modernizarea sa, transformând-o într-un centru de excelență pentru producția de excavatoare și alte mașini de construcții.
Potrivit istoricului oficial al companiei, în cincinalele 1961-1965 și 1966-1970, au fost realizate investiții majore: instalarea unui cuptor Siemens Martin de 12 tone, construcția de noi hale pentru turnătorii și forje, precum și extinderea suprafeței la peste 50 de hectare. Aceste eforturi au fost parte din planul de industrializare forțată al lui Ceaușescu, care visa să facă România independentă economic de blocul sovietic și să exporte tehnologie în țări din lumea a treia.
Până în 1970, fabrica a construit o secție dedicată excavatoarelor pe o suprafață de 6 hectare, considerată una dintre cele mai mari din lume la acea vreme. Aici s-au produs utilaje care au fost prezentate la Târgul Internațional București (TIB), atrăgând atenția cumpărătorilor internaționali.
Dezvoltarea Tehnologică: De la Licențe Străine la Inovații Românești
Producția de excavatoare la Promex a început cu modele sub licență, dar a evoluat rapid spre creații proprii. În 1972, a fost fabricat primul excavator hidraulic sub licența germană „Liebherr”, urmat de alte opt modele până la sfârșitul deceniului. Aceste utilaje erau destinate construcțiilor masive, precum baraje, mine și canale – proiecte cheie ale regimului, inclusiv Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Un moment pivotal a venit în 1974, când Promex a realizat cel mai mare reductor de viteze fabricat vreodată în România: o piesă de 80 de tone și 6 metri înălțime, destinată Combinatului Siderurgic Galați. Acest succes a deschis calea pentru excavatoarele gigant.
Modele Notabile care au Marcă Epoca
- Excavatorul Hidraulic S1202 (1981): A câștigat medalia de aur la Târgul Internațional de la Brno, Cehoslovacia. Cu performanțe superioare, acest model a demonstrat că România putea concura cu producători vest-europeni.
- Excavatorul Electric S3602 (1983): Primul excavator electric românesc, omologat pentru lucrări speciale.
- Excavatorul cu Braț Telescopic S1201T (1980): O inovație care permitea flexibilitate în operațiuni de săpat și drenaj.
- Mașina de Drenat MSD 180 (1985): Utilizată în agricultură și construcții hidrotehnice.
Dar piesa de rezistență a fost Excavatorul Electric ESE 8001 (1978): Cel mai mare excavator de concepție și execuție integral românească. Cu o cupă de 8-10 metri cubi, acest gigant era capabil să mute volume uriașe de pământ, fiind ideal pentru minele de cărbune din Valea Jiului sau proiectele de irigații. Dimensiunile sale – braț lung de zeci de metri, greutate de sute de tone – l-au făcut să pară un monstru mecanic, șocând observatorii internaționali care nu se așteptau ca o țară din blocul estic să producă așa ceva fără ajutor extern masiv.
În 1987, a urmat SE5001, cu o cupă de 5 m³, proiectat de Centrul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică. Până în 1989, Promex producea opt tipuri de excavatoare hidraulice pe pneuri și șenile, încărcătoare frontale și dragline, exportate în țări din Europa, Africa și Asia.
De Ce a Șocat Lumea Întreagă?
Excavatoarele Promex, în special ESE 8001, au șocat lumea prin contrastul dintre ambițiile regimului Ceaușescu și realitățile economice ale României. Într-o epocă în care țara se confrunta cu raționalizări alimentare și lipsuri, fabricarea unor utilaje gigantice părea un act de megalomanie. Acestea erau prezentate în propaganda comunistă ca dovezi ale „geniului românesc”, dar în realitate, implicau sacrificii uriașe: mii de muncitori lucrau în trei schimburi, adesea în condiții precare, pentru a îndeplini planurile cincinale.
Impactul internațional a fost amplificat de exporturi. Utilajele Promex au ajuns în țări precum Egipt, Dubai și chiar în state occidentale, unde au fost apreciate pentru robustețe și costuri reduse. Revista „Flacăra” din anii ’80 descria aceste excavatoare ca „Promex-uri și Unex-uri cu cupe gigant”, subliniind du-te-vino-ul asurzitor al basculantelor în mine. Pentru observatorii străini, era șocant să vadă România producând tehnologie comparabilă cu cea a giganților precum Caterpillar sau Komatsu, deși sub un regim dictatorial.
Fabrica angaja aproximativ 7.000 de oameni în era Ceaușescu, contribuind la dezvoltarea economică, dar și la cultul personalității liderului. Ceaușescu vizita adesea astfel de uzine, pozând lângă utilajele uriașe pentru a-și consolida imaginea de „constructor al socialismului”.
Soarta după Revoluție: De la Glorie la Insolvență și Renaștere
După căderea regimului în 1989, Promex a intrat în declin. Adaptarea la economia de piață a fost dificilă: în 1997, fabrica a fost închisă politic, deși nu era îndatorată sau neprofitabilă. Guvernul Ciorbea a considerat Brăila o „oraș roșu” și a lichidat-o ca răzbunare, pierzându-se mii de locuri de muncă.
În anii 2000, compania s-a reorientat spre producție la comandă: echipamente pentru metalurgie, minerit, naval și energie. A exportat componente pentru mori de ciment în Dubai și Egipt, și a obținut certificări NATO pentru furnizări în industria de apărare.
În 2020, Promex a intrat în insolvență din cauza crizei de lichidități, dar a ieșit în 2023, plătind toate datoriile. Astăzi, produce piese unice și ar putea fabrica transportoare blindate, contribuind la securitatea regională.
Concluzie: Un Simbol al Ambițiilor și Contradicțiilor Comuniste
Excavatorul Promex, în special modelul ESE 8001, rămâne un simbol al erei Ceaușescu: o dovadă a capacității tehnice românești, dar și a costurilor umane și economice ale dictaturii. Aceste utilaje au șocat lumea prin mărimea și ingeniozitatea lor, arătând că, sub presiune, România putea inova. Astăzi, Promex continuă tradiția, amintindu-ne de un trecut industrial glorios, dar controversat.
(Articolul are aproximativ 1.200 de cuvinte, bazat pe surse istorice și tehnice.)
