Misterul mormântului lui Vlad Țepeș: Unde este înmormântat, de fapt, voievodul?
Vlad al III-lea, cunoscut sub numele de Vlad Țepeș sau Vlad Drăculea, rămâne una dintre cele mai enigmatice figuri ale istoriei românești. Domnitor al Țării Românești în secolul al XV-lea, el a devenit celebru pentru metodele sale crude de pedepsire a dușmanilor, care i-au adus porecla de “Țepeș” și au inspirat romanul “Dracula” al lui Bram Stoker din 1897. Dar, dincolo de legendele cu vampiri și castele bântuite, un mister real persistă de peste 500 de ani: unde se află, de fapt, mormântul său? Tradiția românească îl plasează la Mănăstirea Snagov, lângă București, însă cercetări recente sugerează o locație surprinzătoare – Napoli, Italia. Acest articol explorează dovezile, teoriile și controversele care învăluie ultimul loc de odihnă al voievodului.
Contextul istoric: Moartea lui Vlad Țepeș
Vlad Țepeș s-a născut în jurul anului 1431, fiu al lui Vlad Dracul, membru al Ordinului Dragonului – o societate cavalerească medievală. Domnia sa a fost marcată de conflicte cu Imperiul Otoman și cu boierii interni. După mai multe perioade de exil și reveniri la tron, Vlad a fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476, în timpul unei confruntări cu otomanii, probabil lângă București. Potrivit cronicilor, corpul său a fost decapitat, iar capul trimis sultanului Mehmed al II-lea ca trofeu, fiind expus pe o țeapă la Constantinopol pentru a confirma moartea temutului dușman.
Trupul decapitat ar fi fost îngropat în secret, dar detaliile exacte s-au pierdut în negura timpului. Unele surse sugerează că Vlad nu a murit imediat în luptă, ci a fost capturat de turci și ținut prizonier. Această versiune deschide ușa spre teorii alternative despre soarta sa finală.
Locația tradițională: Mănăstirea Snagov
De secole, legenda populară și unele cronici românești indică Mănăstirea Snagov ca fiind locul de înmormântare al lui Vlad Țepeș. Situată pe o insulă din lacul Snagov, la nord de București, mănăstirea a fost ctitorită chiar de voievod, ceea ce ar justifica alegerea sa ca loc de odihnă eternă. Potrivit tradiției, călugării ar fi transportat trupul decapitat aici și l-ar fi îngropat în fața altarului, pentru a-l proteja de profanare.
Cu toate acestea, dovezile arheologice contrazic această ipoteză. În 1933, săpături conduse de arheologi români au dezgropat o lespede funerară în biserică, dar sub ea s-au găsit doar oase de cal datând din perioada neolitică, alături de câteva fragmente umane neidentificate. Nicio rămășiță nu a fost legată clar de Vlad Țepeș. Mai mult, istoricul român Constantin Rezachevici a propus o alternativă: Mănăstirea Comana, o altă ctitorie a voievodului, unde săpăturile au scos la iveală oseminte care ar putea aparține unui bărbat de rang înalt din acea epocă. Totuși, nici aici nu există certitudini absolute.
Aceste descoperiri au alimentat dubiile: dacă nu la Snagov sau Comana, atunci unde? Lipsa dovezilor concrete a transformat mormântul lui Vlad într-unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei europene.
Teoria surprinzătoare: Mormântul din Napoli
În ultimii ani, o echipă de cercetători italieni a adus în lumină o teorie revoluționară: Vlad Țepeș ar fi îngropat în Biserica Santa Maria la Nova din Napoli, Italia. După peste zece ani de studii, începând din 2014, experții – inclusiv cei de la Universitatea din Tallinn și profesorul Giuseppe Reale, directorul complexului Santa Maria la Nova – au concluzionat că un mormânt misterios din Capela Turbolo ascunde rămășițele voievodului.
Cum a ajuns Vlad în Italia? Teoria se bazează pe fiica sa, Maria Balsa (sau Maria Voichița), care s-ar fi refugiat la Napoli pentru a scăpa de invazia otomană. Adoptată de familia nobilă Ferrillo, Maria ar fi răscumpărat tatăl ei din captivitatea turcă cu o sumă mare de bani. Vlad ar fi trăit ultimii ani în exil la Napoli, murind acolo și fiind înmormântat în mormântul socrului Mariei, Matteo Ferrillo. Această versiune contrazice moartea violentă din 1476, sugerând că Vlad a supraviețuit capturării și a fost eliberat.
Dovezile principale vin de la mormântul în sine:
- Inscripția criptică: O inscripție latină veche conține cuvinte precum “Blad” (o variantă a numelui “Vlad”) și “Balcani”, referindu-se la regiunea condusă de el. Cercetătorii o interpretează ca un epitaf dedicat lui Vlad al III-lea, un elogiu pentru faptele sale.
- Simbolurile: Mormântul este decorat cu un dragon – emblemă a Ordinului Dragonului, din care făcea parte Vlad (de aici și supranumele “Drăculea”). Două statui asemănătoare sfinxurilor ar face aluzie la “Teba” (oraș egiptean, pronunțat similar cu “Țepeș” în unele limbi) și la porecla sa. O cască de cavaler cu un cap de dragon încununează ansamblul.
Această teorie a fost prezentată în iulie 2025, după descifrarea inscripției, și a stârnit controverse. Profesorul Reale a declarat că, deși neoficial, dovezile sunt convingătoare. Totuși, mormântul rămâne închis publicului, iar planurile pentru deschidere și analize ADN sunt în discuție, așteptând aprobări de la autoritățile italiene.
Controverse și alte teorii
Nu toți istoricii acceptă teoria napolitană. Criticii argumentează că lipsesc documente istorice clare care să confirme supraviețuirea lui Vlad după 1476 sau călătoria sa în Italia. De asemenea, simbolurile ar putea fi coincidențe, comune în arta renascentistă italiană. Istorici români precum Rezachevici insistă asupra locațiilor locale, precum Comana, bazându-se pe cronici autohtone.
Alte ipoteze marginale sugerează că Vlad ar fi fost îngropat în Turcia, unde a fost ostatic în tinerețe, sau chiar că trupul său a fost pierdut definitiv. Un video din 2023 menționează descoperirea unei temnițe în Turcia asociată cu el, dar fără legătură directă cu mormântul.
Concluzie: Un mister încă nerezolvat?
Misterul mormântului lui Vlad Țepeș continuă să fascineze, împletind istorie, legendă și știință modernă. Deși teoria Napoli oferă dovezi intrigante – inscripții, simboluri și conexiuni familiale – ea rămâne speculativă până la analize genetice. Până atunci, voievodul rămâne un simbol al rezistenței românești, iar căutarea sa finală subliniază cât de puțin știm despre figurile care au modelat Europa medievală. Poate că, într-o zi, deschiderea criptei din Napoli va oferi răspunsul definitiv. Până atunci, legenda persistă, la fel ca umbra lui Dracula în nopțile Transilvaniei.
