Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad Drăculea, rămâne una dintre cele mai enigmatice figuri din istoria României. Domnitor al Țării Românești în secolul al XV-lea, el a devenit celebru prin metodele sale crude de pedepsire a dușmanilor, câștigându-și porecla de “Țepeș” datorită practicii de a-i trage în țeapă pe oponenți. Dar dincolo de legendele sângeroase și de asocierea sa cu personajul fictiv Dracula creat de Bram Stoker, un mister persistă de peste cinci secole: unde se află, cu adevărat, mormântul său? Deși tradiția populară îl plasează la Mănăstirea Snagov, lângă București, dovezile istorice și arheologice sugerează altfel, iar teorii recente indică chiar locații din afara României, precum Napoli, în Italia. Acest articol explorează faptele, legendele și controversele din jurul ultimului loc de odihnă al voievodului.

Viața și domnia lui Vlad Țepeș: Un context istoric

Vlad Țepeș s-a născut în jurul anului 1431, în Sighișoara, Transilvania, ca fiu al lui Vlad Dracul, un alt voievod al Țării Românești. Copilăria sa a fost marcată de turbulențe politice: a fost luat ostatic de otomani împreună cu fratele său, Radu cel Frumos, unde a învățat tactici militare și a dezvoltat o ură profundă față de Imperiul Otoman. Revenit în țară, Vlad a urcat pe tron de trei ori: în 1448, 1456-1462 și 1476. Domnia sa a fost caracterizată de o luptă aprigă împotriva invaziilor otomane și a trădătorilor interni, boierii fiind adesea ținta răzbunării sale.

Un episod emblematic este “Atacul de noapte” din 1462, când Vlad a atacat tabăra sultanului Mehmed al II-lea la Târgoviște, cauzând panică printre trupele otomane printr-o pădure de țepe cu trupuri impalate. Aceste metode brutale l-au transformat într-un simbol al rezistenței creștine împotriva expansiunii otomane, dar i-au atras și dușmani puternici, inclusiv regele Ungariei, Matia Corvin, care l-a întemnițat timp de peste un deceniu.

Moartea voievodului: Un final violent și obscur

Vlad Țepeș a murit în decembrie 1476 sau ianuarie 1477, probabil în timpul unei lupte cu otomani lângă București. Potrivit cronicilor, corpul său a fost decapitat, iar capul trimis la Constantinopol ca trofeu pentru sultan, unde a fost expus în țeapă ca dovadă a victoriei. Trupul decapitat a rămas pe câmpul de luptă, iar de aici începe misterul înmormântării. Fără martori oculari credibili și cu documente istorice fragmentare, locația exactă a rămășițelor sale a devenit subiect de speculații. Unele surse sugerează că trupul a fost recuperat în secret de călugări loiali, dar detaliile lipsesc.

Teoria tradițională: Mănăstirea Snagov, un loc de legendă

Cea mai populară legendă plasează mormântul lui Vlad la Mănăstirea Snagov, situată pe o insulă în lacul cu același nume, la aproximativ 40 de kilometri nord de București. Fondată în secolul al XIV-lea și reconstruită în timpul domniei lui Neagoe Basarab în 1512, mănăstirea era un loc izolat și sacru, ideal pentru o înmormântare secretă. Conform tradiției, călugării au găsit trupul decapitat al voievodului și l-au îngropat sub lespedea din fața altarului, fără fast, pentru a evita răzbunarea dușmanilor.

Astăzi, vizitatorii pot vedea o lespede simplă cu un portret al lui Vlad și flori proaspete, iar mănăstirea atrage turiști fascinați de legătura cu Dracula. Accesul se face peste un pod, iar atmosfera liniștită contrastează cu violența vieții lui Vlad. Totuși, această teorie este mai mult legendă decât fapt: cronicile otomane și românești nu menționează explicit Snagov ca loc de înmormântare.

Controverse arheologice: Ce au dezvăluit excavările?

În anii 1930, arheologi români au efectuat săpături la Snagov pentru a verifica legenda. Rezultatele au fost dezamăgitoare: sub lespede s-au găsit doar oase de cal datate din neolitic, fără rămășițe umane care să corespundă perioadei lui Vlad. Alte săpături ulterioare au confirmat absența unor dovezi concrete, sugerând că mormântul ar putea fi simbolic sau că trupul nu a ajuns niciodată acolo. Istoricii precum Constantin Rezachevici au propus alternative, precum Mănăstirea Comana, ctitoria lui Vlad însuși, unde ar fi fost îngropat conform unor documente mai credibile. La Comana, excavări au revelat rămășițe care ar putea aparține unui nobil decapitat, dar analizele ADN lipsesc pentru confirmare.

Aceste descoperiri au alimentat dubiile: dacă nu la Snagov, atunci unde? Absența capului complică și mai mult identificarea, deoarece trupul decapitat ar fi fost îngropat fără ceremonii elaborate.

Teoria surprinzătoare: Napoli, un mormânt italian?

O ipoteză mai recentă, promovată de cercetători estonieni și italieni, sugerează că Vlad Țepeș ar fi supraviețuit bătăliei din 1476 și ar fi trăit în exil la Napoli, unde ar fi murit mai târziu. Potrivit acestei teorii, fiica sa, Maria Balsa, s-ar fi căsătorit cu un nobil napolitan din familia Ferrillo, iar Vlad ar fi fost îngropat în Biserica Santa Maria la Nova, într-o capelă funerară inițial destinată socrului Mariei.

Dovezile invocate includ simboluri pe mormânt: sfincși care ar face referire la orașul egiptean Teba (simbol al “țepei”), dragoni și inscripții criptice care ar indica originea valahă. Cercetări de peste zece ani, inclusiv analize genealogice, susțin că Vlad ar fi fost transferat în secret în Italia pentru protecție. Mormântul poate fi vizitat astăzi contra unei taxe mici de 5 euro, și a devenit subiect al unui documentar recent, “Vampires by Chance”, care explorează această pistă.

Criticii subliniază diferențele religioase – Vlad era ortodox, iar biserica este catolică – și lipsa dovezilor directe, precum ADN. Totuși, conexiunile familiale și simbolismul fac teoria intrigantă, transformând Napoli într-un candidat neașteptat.

Legătura cu legenda Dracula: De la istorie la ficțiune

Misterul mormântului lui Vlad a fost amplificat de romanul “Dracula” al lui Bram Stoker din 1897, care l-a transformat pe voievod într-un vampir nemuritor. Stoker s-a inspirat din poveștile despre cruzimea lui Vlad, dar a adăugat elemente supranaturale. Astăzi, turismul “Dracula” atrage vizitatori la Snagov sau Bran (fals asociat cu Vlad), dar misterul real al înmormântării rămâne nerezolvat, alimentând speculații și teorii conspiraționiste.

Concluzie: Un mister care persistă

După mai bine de 500 de ani, locația exactă a mormântului lui Vlad Țepeș rămâne învăluită în ceață. Teoria Snagov oferă o narațiune romantică, dar lipsită de dovezi; Comana pare mai plauzibilă istoric, iar Napoli adaugă un twist internațional. Fără analize ADN moderne pe rămășițele potențiale, enigma va continua să fascineze istorici, turiști și fani ai lui Dracula. Poate că, într-o zi, un nou descoperire va dezvălui adevărul – până atunci, Vlad Țepeș își păstrează secretele, la fel ca legenda sa nemuritoare.