Alegerile anulate, încă o rană deschisă pentru mulți români. Simona Ionescu: Chiar și cei care nu l-au votat pe Călin Georgescu au suspiciuni

Raportul american elaborat de congresmenii republicani din SUA a reaprins dezbaterea despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și influența presupusului „establishment” asupra procesului politic din România. Jurnalista Simona Ionescu consideră că documentul, deși nu aduce probe noi, amplifică suspiciunile și neîncrederea publică. Lipsa de transparență și tăcerea instituțiilor au consolidat percepția că deciziile politice și juridice se amestecă, iar raportul american confirmă, într-un fel, vulnerabilitățile democrației românești.

Simona Ionescu pune sub luptă raportul congresmenilor americani, în care se vorbește inclusiv de România

Menționarea României într-un raport elaborat de congresmenii republicani americani, care analizează derapaje democratice și mecanisme de influență în state aliate, a reaprins o dezbatere sensibilă în spațiul public: anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Documentul, redactat într-un limbaj diplomatic și prudent, introduce însă o sintagmă cu impact major în contextul românesc – cea a „candidatului preferat de establishment” – și plasează România într-o zonă ambiguă, unde decizia politică, securitatea și justiția par să se intersecteze.

Potrivit jurnalistei Simona Ionescu, raportul american nu aduce neapărat informații sau probe noi, dar are efectul de a amplifica tensiunile și suspiciunile deja existente într-o societate marcată de neîncredere.

Potrivit EVZ.ro, ea apreciază că documentul nu face decât să „pună gaz pe foc” îndoielilor față de corectitudinea proceselor democratice, mai ales în contextul anulării scrutinului prezidențial.

În opinia sa, ideea unui grup sau a unei structuri care ar impune un candidat preferat nu poate fi demonstrată în mod concret, pentru că un astfel de mecanism nu ar avea niciodată un nume clar sau o formă instituțională vizibilă.

„Un răspuns bazat pe probe nu va putea fi dat niciodată despre acest grup sau organizație care își impune «candidatul preferat». În sensul că nu va avea niciodată un nume concret”, spune Simona Ionescu în interviul acordat Evenimentului Zilei.

Conceptul de „establishment” a fost popularizat sub denumirea de „stat paralel”

Conceptul de „establishment”, invocat explicit în raportul american, nu este unul străin societății românești. De-a lungul anilor, discursul public a operat constant cu ideea unei puteri informale, greu de identificat, dar prezentă în momentele-cheie ale vieții politice.

Simona Ionescu consideră că, în România, acest concept a fost tradus și popularizat sub denumirea de „stat paralel”, un termen generic care a prins rădăcini în imaginarul colectiv.

Din experiența sa de jurnalistă, care a traversat toate ciclurile electorale de după 1990, ea susține că s-a cristalizat, la nivelul societății, convingerea că serviciile de informații ar avea un rol determinant în selectarea și pregătirea unui candidat agreat, în jurul căruia se coagulează ulterior establishmentul invocat și în raportul american.

„În România i s-a găsit un nume generic: Statul paralel.

Din experiența atâtor ani de presă și traversarea tuturor alegerilor din 1990 încoace pot spune că s-a cristalizat ideea la nivelul societății că serviciile sunt cele care aleg și pregătesc «candidatul preferat», coagulând în jurul lui «establishmentul» de care se vorbește în raportul american”, a afirmat jurnalista.

Simona Ionescu subliniază că tocmai lipsa de vizibilitate a acestui presupus mecanism alimentează suspiciunea publică. Chiar dacă nu poate fi identificat direct, el este constant bănuit, indiferent de rezultatul alegerilor sau de performanța celui ales. Această percepție persistă fie că respectivul candidat este considerat o alegere inspirată, fie că ajunge să fie perceput ca un eșec.

„Desigur că nu e vizibil, dar bănuit mereu, fie că va fi ales bine candidatul, fie că se va dovedi un dezastru”, adaugă ea.

Chiar și cei care nu l-au votat pe Călin Georgescu au acum suspiciuni

Anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 rămâne, în acest context, unul dintre cele mai controversate episoade din istoria democratică recentă a României. Oficial, decizia a fost justificată prin argumente de natură juridică și de securitate națională.

Neoficial, însă, pentru o parte semnificativă a societății, gestul a fost interpretat drept o intervenție politică mascată. Simona Ionescu atrage atenția că, în absența unor probe clare care să demonstreze că votul românilor a fost viciat, discuția rămâne inevitabil în zona supozițiilor.

„Rămânem tot în zona supozițiilor atâta vreme cât nu avem probe concrete că votul românilor din noiembrie 2024 a fost viciat”, spune jurnalista.

Ea mai observă că neîncrederea nu se limitează la electoratul unui singur candidat. Chiar și persoane care nu l-au susținut pe Călin Georgescu au ajuns să creadă că anularea alegerilor a avut un scop precis și că nu a fost exclusiv un act juridic intern.

„Chiar și cei care nu l-au votat pe Călin Georgescu au suspiciunile lor că anularea alegerilor s-a produs cu un scop și că nu a fost un act juridic intern, ci o lovitură dată democrației”, adaugă Simona Ionescu.