Nicolae Ceaușescu ar fi ordonat construcția unei rețele secrete de tuneluri, la metroul bucureștean, menită să facă față unei posibile invazii a Moscovei comuniste. Teoria a fost lansată de celebrul general de securitate Ion Mihai Pacepa.
În cartea sa „Moștenirea Kremlinului“, Ion Mihai Pacepa a dezvăluit faptul că Nicolae Ceaușescu nu s-a temut niciodată de Occident, Moscova fiind sigurul lui coșmar, mai ales după invadarea Cehoslovaciei.
Lui Ceaușescu îi era teamă că Moscova îl va îndepărta de la conducerea țării.
Pe fondul acestei temeri ridicată la rangul de politică de stat, Ceaușescu ar fi pus la punct, cu Armata, Securitatea și celelalte structuri ale statului, a unui plan special de salvare, în caz de invazie, intitulat Planul M, de la mobilizare.
În cartea sa, Pacepa vine cu o afirmație de-a dreptul bulversantă – proiectul metroului nu a urmărit modernizarea rețelei de transport a orașului, ci crearea unei rețele de tunele care să fie cunoscută numai de Securitate.
„Am fost de față când i-a arătat ministrului de Interne primul prototip al semnului care să marcheze intrarea în viitoarele stații de metrou. „Ce reprezintă“? A întrebat Ceaușescu, punându-i sub nas o placă metalică pătrată ce avea un M în mijlocul ei. „Stație de metrou“, a răspuns ministrul zâmbind (placa fusese făcută în atelierele Direcției generale a Penitenciarelor). „Greșit ca-ntotdeauna“, l-a admonestat Ceaușescu. „Ăsta-i M de la Planu’ M“. Deși ne-a făcut cu ochiul, Ceaușescu nu a glumit“.
Potrivit lui Pacepa, rețeaua de metrou ar avea o serie de intrări și ieșiri secrete, aflate în diverse locuri din oraș, de la Casa Poporului la cimitire și sub Dâmbovița.
Potrivit Libertatea, sub platoul Pieţei Victoriei, se află o porţiune a unui tunel secret care leagă zona Primăverii de Piaţa Unirii şi, mai departe, de Casa Poporului. Acest tunel, sau casetă, înalt de aproximativ 3,5 metri, este construit deasupra tunelului de metrou, chiar sub bulevardele care străbat centrul Bucureştiul.
Colonelul în rezervă Nicolae Kovacs, fost absolvent al secţiei de construcţii speciale din Academia Militară, a dezvăluit că această galerie face parte din sistemul de tuneluri construit de Ceauşescu în timpul sistematizării Bucureştiului şi construirii Casei Poporului, reţea care măsoară 20 de kilometri.
Tunelul secret principal, care urmăreşte traiectul liniei metroului, face legătura între Casa Poporului, fostul Comitet Central, apoi cu Palatul Victoria şi mai departe ajunge în zona Primăverii, unde era reşedinţa preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Alte tuneluri leagă buncărul antiatomic din Casa Poporului de Palatul Cotroceni şi Ministerul Apărării. Sub minister se află al doilea buncăr antiatomic.
Prin aceste tuneluri, Nicolae Ceaușescu intenţiona să circule cu maşini cu motor electric.
În esență, spune celebrul spion român, Planul M conținea un adevărat set de măsuri de intervenție pe care DIE (Departamentul de Informaţii Externe) urma să le pună în aplicare în cazul unei invazii militare sovietice.
„În toți acei ani lungi și grei în care am lucrat pentru Ceaușescu, el nu mi-a lăsat nici o clipă impresia că s-ar teme să fie torpilat de Occident. Moscova era singurul lui coșmar“.
Misteriosul Plan M
Dincolo de construcția unor rețele subterane și secrete de evacuare din București în caz de invazie, planul M ar fi prevăzut construirea unor adăposturi speciale în București și în Munții Carpați.
Mai mult chiar, erau stabilite modalități de transmitere a unor mesaje către populație, prin intermediul unui emițător special de radio, cât și dezvoltarea unei rețele de aprovizionare pentru unități de gherilă (arme, alimente, case conspirative etc.)
Mai mult chiar, Planul M prevedea inclusiv posibilitatea folosirii de arme bacteriologice pentru otrăvirea apei și a rezervelor de alimente pentru a „destabiliza forțele agresoare“.
Temerile lui Ceaușescu s-au agravat odată cu invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, în 20–21 august 1968.
În timp ce forțele armate ale cinci state membre în Pactul de la Varșovia – Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă intrau în Cehoslovacia, România s-a opus invaziei, iar Nicolae Ceauşescu a susținut celebrul său discurs din fața sediului CC:
„Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală, o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! (…) S-a spus că în Cehoslovacia era pericolul contrarevoluţiei. Se vor găsi poate mâine să spună că adunarea noastră oglindea tendinţa contra-revoluţionară. Apoi, răspundem tuturor: că întregul popor român nu va admite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre!“
