Încrederea românilor în clasa politică rămâne la un nivel foarte scăzut, iar în fruntea clasamentului se regăsesc, la egalitate, premierul Ilie Bolojan și controversatul fost candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, arată un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, la comanda Radio Europa FM.
Potrivit datelor publicate de europafm.ro, cei doi sunt creditați cu câte 10% din răspunsuri, într-o întrebare deschisă – fără listă prestabilită de nume – în care respondenții au fost rugați să indice politicianul în care au cea mai mare încredere.
Sondajul relevă însă, în primul rând, o criză profundă de încredere: peste 36% dintre români spun că nu au încredere în niciun politician, iar alți 25,7% declară că nu știu în cine ar putea avea încredere.
Nicușor Dan sub 3%, Sorin Grindeanu – 0,6%
După Bolojan și Georgescu, următorul în clasament este liderul AUR, George Simion, cu 4,4% din opțiuni. Președintele Nicușor Dan se află abia pe locul 4, fiind indicat de sub 3% dintre respondenți.
În continuare apar Victor Ponta (2,4%), reprezentanți ai AUR (1,1%), lidera SOS România, Diana Șoșoacă (0,9%), și ministrul Mediului, Diana Buzoianu (0,8%).
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, este menționat de doar 0,6% dintre participanții la sondaj, fiind depășit de toți cei enumerați anterior.
Sondajul mai arată că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități nu mai beneficiază de susținere majoritară: peste 52% dintre respondenți consideră că aceasta nu ar trebui să continue în actuala formulă.
Potrivit sursei citate, opoziția față de coaliție este mai puternică în rândul votanților AUR și SOS România, dar și în mediul rural și în rândul persoanelor cu venituri reduse.
sursa: www.europafm.ro
Sondajul prin interviuri online
Datele provin dintr-un barometru realizat de Agenția de Rating Politic, în exclusivitate pentru Radio Europa FM, în perioada 1–10 aprilie 2026. Cercetarea s-a bazat pe 1.187 de interviuri online (metoda CAWI), pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României.
Marja de eroare este de ±2,8%, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație, mediul de rezidență și comportamentul electoral anterior, conform datelor INS și AEP.
