Simina Tănăsescu, detalii despre cele 3 motive care au dus la anularea alegerilor. Șefa CCR: Sunt solid ancorate în Constituție

Noi explicații de la Simina Tănăsescu, șefa CCR, privind motivele fundamentale care au dus la anularea scrutinului prezidențial din 2024

Președintele Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a oferit clarificări cu privire la fundamentele juridice și circumstanțele excepționale care au determinat instituția să invalideze alegerile prezidențiale de la finalul anului trecut.

Într-o intervenție la TVR Info, aceasta a explicat miercuri, 15 aprilie 2026, că hotărârea istorică de a anula procesul electoral a fost fundamentată pe o serie de încălcări sistematice și grave ale normelor constituționale, subliniind că decizia a vizat protejarea integrității democrației în România.

Potrivit declarațiilor șefei CCR, argumentele care au stat la baza acestei măsuri drastice au fost direct ancorate în textul legii fundamentale. Simina Tănăsescu a precizat că motivele principale au vizat lezarea drepturilor electorale ale cetățenilor, subminarea dreptului candidaților de a fi aleși în condiții de egalitate și, nu în ultimul rând, nerespectarea flagrantă a normelor privind finanțarea campaniilor electorale.

Aceasta a ținut să sublinieze că argumentația juridică a Curții a fost una extrem de solidă, trecând cu succes testele de rigurozitate impuse de organisme internaționale prestigioase, precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.

„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre.

Related Articles

• 
  Decizia în cel de-al doilea dosar al lui Călin Georgescu, amânată pentru 28 aprilie – VIDEO
• 
  Ilie Bolojan și Călin Georgescu, la egalitate în topul încrederii românilor într-un sondaj

Ele sunt de domeniul de competența CCR. Și sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”, a precizat Simina Tănăsescu.

Publicitatea electorală online trebuie să fie supusă acelorași rigori de transparență ca orice altă formă de promovare

Un punct central al explicațiilor oferite de Simina Tănăsescu a vizat modul în care unii actori electorali au eludat legislația națională prin campanii digitale netransparente. Președintele Curții a explicat că judecătorii constituționali au analizat cu atenție documentele desecretizate, fiind interesați în mod special de mecanismele prin care s-a desfășurat promovarea în spațiul virtual.

Deși a evitat să nominalizeze direct anumiți candidați în anumite pasaje ale explicațiilor sale, ea a confirmat că detaliile privind cheltuielile de campanie nedeclarate au cântărit decisiv în procesul de deliberare.

Simina Tănăsescu a arătat că publicitatea electorală online trebuie să fie supusă acelorași rigori de transparență ca orice altă formă de promovare, fiind obligatorie identificarea clară a sponsorilor și a tehnicilor de diseminare.

În acest context, Curtea Constituțională a constatat anterior că utilizarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media și finanțarea masivă, dar nedeclarată, au creat un avantaj competitiv neloial.

Mai mult, șefa CCR a descris atmosfera din timpul deliberărilor ca fiind una calmă și asumată, în ciuda presiunii publice și a caracterului fără precedent al situației, demontând astfel speculațiile privind o decizie pripită sau influențată conjunctural.

„(Procesul s-a desfășurat) ca de obicei. A fost o decizie asumată, calmă”, a spus Simina Tănăsescu.

De ce s-au anulat alegerile de la finalul lui 2024 și cum a motivat atunci CCR decizia luată

Decizia de anulare, luată în unanimitate de cei nouă judecători, a survenit într-un moment critic, în timp ce românii din diaspora votau deja pentru turul al doilea. Sesizările primite din partea societății civile și a unor candidați au fost analizate în contextul noilor informații furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Rapoartele desecretizate de la SRI și Ministerul Afacerilor Interne au indicat prezența unor acțiuni hibride agresive și a unor intervenții din partea unui actor statal cibernetic, vizând destabilizarea procesului democratic din România.

Magistrații au considerat că, în fața unor probe care indicau o finanțare ascunsă de aproximativ un milion de euro pe platforme precum TikTok, Curtea nu putea rămâne indiferentă. Raportarea unor cheltuieli zero, în contrast flagrant cu realitatea operativă prezentată de serviciile de securitate, a constituit o viciere de necontestat a procesului electoral.

Astfel, Curtea și-a exercitat atribuția constituțională de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui, considerând că voința alegătorilor a fost alterată prin dezinformare și manipulare tehnologică.

În decembrie 2024, CCR explica faptul că unul dintre candidaţii din turul al doilea, Călin Georgescu, a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Ministerul Afacerilor Interne.

Judecătorii au transmis, la acel moment, referindu-se la finanţarea campaniei lui Călin Georgescu, că publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată.

Conform documentelor prezentate de SRI la CSAT, finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.

În februarie 2026, Călin Georgescu cerea desecretizarea tuturor documentelor privind anularea alegerilor

„Eu spun că oamenii fericiți nu-și pierd timpul rănindu-i pe alții, răul vine de la cei nefericiți, frustrați, mediocri,  adică clasa politică (…) Clasa politică dă testul fariseismului pentru a sublinia că obediența pentru ea este lege”, spunea Călin Georgescu pe 2 februarie 2026.

„Văzând cum arată acum țara cu foarte multă suferință (…) o Românie izolată în plan internațional, eu alături de poporul român transmit clasei politice că e bine să se întoarcă la popor ca să-l slujească așa cum au făcut înaintașii”, a adăugat fostul candidat.

În „numele poporului român”, fostul candidat la alegeri a solicitat desecretizarea tuturor documentelor și ședințelor care au legătură cu anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Fostul candidat s-a referit la toate documentele apărute din noiembrie 2024, inclusiv discuțiile din CSAT, CCR și notele serviciilor secrete.