Omul a fost un geniu, iar acum a ajuns subiect de ceartă între popoare în care s-au băgat și românii.
Sunt unul dintre oamenii fascinați de Nikola Tesla, pentru că a gândit curentul wireless într-o vreme în care unii nici nu știau ce-i ăla asfalt și pentru că a pus bazele electricității care, zilnic, alimentează sute de milioane de prize ale celor care au ceva electronic în casă. O bună bucată de vreme n-am știut că sunt români care încearcă să-l tragă mai spre România. Au ajuns chiar să-i spună „Nicolae Teslea” și să-i inventeze o istorie pe care n-o poate confirma și demonta nimeni cu adevărat.
Am profitat de un subiect actual ca să explorez un pic cum a ajuns Tesla să fie crezut de-al României de către unii cetățeni avizi de idoli, genii și eroi. Actualitatea, pe scurt, e că Tesla ar putea ajunge pe monedele euro ale Croației. Dezbaterea, pe scurt, e asta: inventatorul s-a născut în ceea ce-i Croația acum, dar originea lui e sârbă. Ba chiar și el și-a asumat identitatea asta.
Croația încă îi ridică statui și nuanțează problematica în favoarea sa: nu neagă că Tesla era sârb, dar s-a născut și a trăit în ceea ce-i teritoriu croat azi, așa că își permite să-l considere cetățean, după cum notează Dan Alexe în revista presei pentru Europa Liberă. În cotidianul croat Jutarnji List, jurnalistul Augustin Palokaj notează că și românii ar vrea să-l treacă pe Tesla drept inventator român. Teza asta a apărut undeva la granița anilor ‘90-2000, avut un vârf prin anii 2010, iar acum a ajuns subiect de glume despre Nikola „Teslea”.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a încercat să tranșeze problema punerii lui Tesla pe bani printr-o metodă destul de simplă și, posibil, eficientă: să-l pună croații pe viitoarele monede euro, dar să nu o facă pe mărunțiș. Ceea ce a înțeles și România în urmă cu ceva ani, când l-a mutat pe Mihai Eminescu de pe leu pe suta de lei. În fine, noi pe ce bancnote sau monede îl punem pe inventatorul sârb? Am încercat să aflu. Iată o „investigație”.
Nikola Tesla a gândit cât pentru toată Europa de Est de la acea vreme
Omul pe care știința îl apreciază pentru cercetările în inginerie electrică s-a născut în 1856 într-o Europă care mai avea câteva decenii bune până să genereze Primul Război Mondial. Tatăl a fost Milutin Tesla, preot ortodox sârb, iar mama Georgina-Djuka (cu numele Mandić înainte de căsătorie). Atât bunicul, cât și străbunicul lui Tesla din partea mamei au fost preoți ortodocși sârbi. Dilema originii lui ar putea fi tranșată aici, dar se mai adaugă câteva detalii pe care le-am găsit.
E posibil ca nebunia cu Tesla „românul nostru” să fi pătruns și rămas în mentalul colectiv printr-un articol din 1999 publicat în Formula AS. L-am găsit în arhivă aici. În el, un membru al Academiei Oamenilor de Știință din România îi face un portret și zice următoarele: „Numele inițial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari)”. Aceste cuvinte au fost apoi preluate și reluate de presă când a avut nevoie să mai stoarcă niște mândrie din suflete de români.
În contextul haosului de la finalul anilor ‘90, când inflația pulveriza salarii și Constantinescu părea să fi fost răul cel mai mic, dar și cel mai ineficient, românii aveau o poftă incredibilă de-a fi optimiști. Era și o perioadă în care, ca om obișnuit, ți-era extrem de greu să găsești informații care să contrazică ce s-a dat „la gazetă”. Așa că înainte de ce ziceam mai sus a apărut cartea Extraterestrul român de Valentin Ovidiu Văzdoagă. Ai ghicit, era despre Tesla și, în linii mari, despre cum ar fi fost un geniu atât de mare, încât ar fi luat contact și cu alte civilizații. Sârbii au criticat abordarea asta, dar pentru români nu mai conta.
