Echipa sinucigaşă de la Cernobîl. Cei trei eroi care au înotat în apele radioactive

Accidentul de la Cernobîl a fost un accident nuclear major, produs pe data de 26 aprilie 1986, la ora 01:23.

Accidentul produs în urma exploziei centralei a fost urmat de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Din cauza unei erori umane, două explozii au avut loc, eliberând în aer o doză uriaşă de radiaţii mortale.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.

Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și Nagasaki.

Ce a urmat însă, la câteva săptămâni după incident, este mai puţin cunoscut şi învăluit în legende urbane.

Echipa sinucigaşă de la Cernobîl

Povestea „Echipei Sinucigaşe”, care a reuşit să prevină o adevărată catastrofă nucleară, care ar fi distrus jumătate dintre statele europene, a fost detaliată în cartea „1:23:40: The Incredible True Story of the Chernobyl Nuclear Disaster”, semnată de Andrew Leatherbarrow.

La începutul lunii mai 1986, nucleul reactorului de la Cernobîl continua să se topească. Sub reactor se afla o piscină uriaşă cu apă, care asigura răcirea reactorului.

Dacă nucleul topit ar fi ajuns la această apă, ar fi urmat o a doua serie de explozii. De această dată ar fi fost una de aburi, care ar fi distrus întreaga centrală atomică.

Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, peste jumătate din Europa ar fi fost distrusă şi ar fi rămas de nelocuit timp de 500.000 de ani, a declarat Leatherbarrow, pentru Tech Insider.

Pentru a preveni această catastrofă, muncitorii ar fi trebuit să scurgă toată apa din bazinul de sub reactor. Dar valvele care ar fi permis drenarea piscinei erau sub apă. Apa era deja contaminată radioactiv.

Cei trei eroi de la Cernobîl

Pompierii reuşiseră să golească o parte din apă, însă nu complet. Astfel, în piscina radioactivă rămăsese apă până la nivelul genunchilor, suficient de multă cât să producă o explozie devastatoare.

Trei muncitori de la centrala atomică s-au oferit să coboare în bazinul de răcire pentru a deschide valvele. Ştiau că locul era extrem de radioactiv.

Autorităţile le-au spus că dacă vor muri, familiile lor vor beneficia de pe urma sacrificiului. Era, într-adevăr, o misiune sinucigaşă.

Şi-au luat costumele şi, fără a se gândi la propria siguranţă, au intrat în piscină. Lanternele au cedat imediat, rămânând în beznă.

După câteva minute înfricoşătoare petrecute într-un întuneric complet, au reuşit să găsească valvele şi să scurgă toată apa. Astfel, au salvat milioane de vieţi.

Deşi au fost expuşi la o doză ridicată de radiaţii şi cu siguranţă sănătatea le-a fost afectată, cei trei eroi mai puţin cunoscuţi nu au murit în urma misiunii lor.

Unul dintre ei, care era şeful de tură al muncitorilor în acel moment, a murit în anul 2005 în urma unui atac de cord.

Numele celor trei eroi din echipa sinucigaşă de la Cernobîl nu au fost făcute publice, din condiţii de securitate.

Scriitorul Leatherbarrow spune că a pierdut urma unuia dintre cei doi rămaşi în viaţă, dar acesta trăia în anul 2015.

Al treilea erou trăieşte şi încă lucrează în domeniul nuclear.