De ce au dispărut vikingii? Misterul pe care istoricii n-au reușit să-l rezolve pe deplin

Vikingii au dispărut brusc din Groenlanda la mijlocul secolului al XV-lea, la aproximativ 400 de ani după sosirea lor acolo. Motivul pentru care abandonat așezarea reprezintă un mister pe care istoricii nu l-au putut explica niciodată pe deplin.

Teoriile includ seceta, schimbările de temperatură, tulburările sociale și vânătoarea excesivă a colților de morsă (un bun de lux prețuit în Europa medievală) – condiții care ar fi făcut coloniile nordice din Groenlanda neviabile din punct de vedere economic, conform CNN.

Acum, o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard și Universitatea de Stat din Pennsylvania spun că au descoperit un alt factor cheie care ar putea explica de ce au fugit vikingii.

Creșterea a nivelului mării

Folosind un model computerizat, bazat pe înregistrări geologice și climatice, echipa a descoperit că nivelul mării ar fi crescut cu până la 3 metri (9,8 picioare) în timpul celor patru secole de ocupare nordică a așezării estice de vikingi, stabilită în Groenlanda, în 985 d.Hr.

Potrivit calculelor făcute de cercetători, 204 de kilometri pătrați (79 de mile pătrate) de teren ar fi fost inundați în perioada în care așezarea a fost ocupată, făcând comunitățile nordice mai vulnerabile la furtuni și la eroziunea de coastă, deoarece au pierdut și terenurile joase, fertile.

Pierderea terenurilor locuibile ar fi fost agravată de o tendință de schimbare climatică: de la temperaturi mai calde către temperaturi mai reci și mai uscate, în Europa. Fenomenul a dus, în cele din urmă, la ceea ce este cunoscut sub numele de „Mica eră glaciară”, începută în jurul anului 1250 d.Hr. Un studiu care detaliază rezultatele a fost publicat, luni, în revista științifică PNAS.

„Schimbarea nivelului mării este un element integral, care lipsește din povestea vikingilor”, a spus coautorul studiului Richard Alley, profesor de geoștiințe la Universitatea Evan Pugh la Penn State.

Schimbări ale dietei vikingilor

Analizele rămășițelor umane din curțile bisericilor și ale rămășițelor animale din grămezile de gunoi au arătat, de asemenea, că, de-a lungul perioadei de timp, dieta coloniștilor vikingi a trecut de la alimente de pe uscat, cum ar fi animalele, la resurse marine, cum ar fi peștii și focile, au observat cercetătorii. Această schimbare s-ar fi putut datora pierderii terenurilor care erau potrivite pentru cultivarea fructelor și legumelor.

Ideea că nivelul mării ar fi crescut pe măsură ce temperaturile au scăzut este puțin contraintuitivă, potrivit cercetătorilor. Temperaturile globale mai scăzute sunt, de obicei, asociate cu scăderea nivelului mării. Cu toate acestea, studiul a remarcat că modificările nivelului mării nu afectează toate zonele în mod egal.

Așezarea nordică ar fi fost supusă a două componente ale schimbării nivelului mării, deoarece era situată la periferia calotei de gheață Laurentide – care acoperă Canada, nord-estul Statelor Unite și Arctica – și calota glaciară a Groenlandei.

Calota de gheață a Groenlandei a reînaintat în timpul ocupației vikingilor, spre așezarea de est și a atins apogeul în Mica eră glaciară. Astfel, nivelul mării a crescut în apropierea marginilor gheții, din cauza scufundării scoarței Pământului, potrivit studiului.

„Reavansarea a împins în jos pământul din jur, iar masa mai mare de gheață aproape de țărm a ridicat oceanul”, a explicat Alley, într-un comunicat de presă.

Într-un studiu separat, publicat și luni, cercetătorii au descoperit că vikingii călători transportau cherestea pe distanțe uriașe: din America de Nord și nordul Europei, deoarece copacii indigeni din Groenlanda nu erau potriviți pentru construcția de nave și pentru construirea de proiecte mari pe uscat.

Analiza microscopică a resturilor de lemn, publicată în revista Antiquity, a arătat că groenlandezii nordici aveau mijloacele, cunoștințele și navele adecvate pentru a traversa Atlanticul de Nord până la coasta de est a Americii de Nord, cel puțin până în secolul al XIV-lea.