Cine a fost Roxelana, 𝘚𝑐𝘭𝑎𝘷𝑎 lui Suleyman Magnificul, „Hurrem” din serialul turcesc. S-a luptat cu 299 de concubine pentru a-i deveni soție

Roxelana, cunoscută și sub numele de Hürrem Sultan, reprezintă una dintre cele mai fascinante figuri feminine din istoria Imperiului Otoman. Născută ca o simplă sclavă, ea a reușit să urce pe scara socială până la poziția de soție legală a sultanului Suleiman Magnificul, devenind una dintre cele mai influente femei ale epocii sale. Povestea ei, plină de intrigi, dragoste și putere, a inspirat numeroase opere literare și artistice, inclusiv serialul turcesc de succes „Muhteşem Yüzyıl” (Secolul Magnific), unde este portretizată sub numele de Hurrem. Deși legendele vorbesc despre o luptă acerbă cu sute de concubine pentru inima sultanului – o exagerare popularizată în ficțiune, cum ar fi ideea unei competiții cu 299 de rivale – realitatea istorică este mult mai nuanțată și bazată pe inteligență, carismă și context politic.

Origini umile și captivitatea

Roxelana s-a născut în jurul anului 1502-1506, într-o familie modestă din regiunea Rohatyn, aflată astăzi în Ucraina, dar care făcea parte din Uniunea Polono-Lituaniană la acea vreme. Numele ei de naștere era probabil Anastasia sau Aleksandra Lisowska, iar originile ei slave i-au adus porecla „Roxelana” în sursele europene, derivată din termenul latin pentru „rusă” sau „ruteană”. Viața ei liniștită a fost întreruptă brusc când, în adolescență, a fost capturată de tătarii crimeeni în timpul unui raid și vândută ca sclavă pe piețele de la Istanbul. A ajuns în haremul imperial otoman, un loc unde mii de femei, provenite din diverse regiuni cucerite, erau pregătite pentru a servi sultanul și curtea sa.

Haremul otoman nu era doar un loc de plăceri, ci un sistem complex de putere și alianțe. Concubinele, numite „odalisci”, erau educate în arte, muzică și etichetă, iar cele care reușeau să atragă atenția sultanului puteau naște moștenitori și câștiga influență. Roxelana a fost remarcată rapid pentru frumusețea ei, inteligența ascuțită și personalitatea vivace, calități care au făcut-o să iasă în evidență printre sutele de femei din harem.

Ascensiunea în harem și relația cu Suleiman

Suleiman I, supranumit Magnificul în Europa și Kanuni (Legiuitorul) în Imperiul Otoman, a urcat pe tron în 1520, la vârsta de 26 de ani. El a condus imperiul în perioada sa de apogeu, extinzându-l prin cuceriri în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În harem, tradiția otomană dicta ca sultanul să aibă concubine pentru a asigura succesiunea, dar căsătoria legală era rară, mai ales cu o sclavă.

Roxelana a devenit concubina favorită a lui Suleiman în jurul anului 1520. Ea a primit numele otoman Hürrem, care înseamnă „cea veselă” sau „cea zâmbitoare”, reflectând personalitatea ei optimistă. Spre deosebire de alte concubine, Hürrem nu s-a mulțumit cu un rol pasiv. Ea a învățat rapid limba turcă, s-a convertit la islam și a început să corespondeze cu sultanul, scriindu-i poezii și scrisori de dragoste care au supraviețuit până astăzi. Aceste gesturi au consolidat legătura lor emoțională, transformând-o dintr-o simplă relație fizică într-o parteneriat adevărat.

Ideea unei lupte cu 299 de concubine este o hiperbolă, probabil inspirată din legende sau din dramatismul serialelor. În realitate, haremul lui Suleiman avea sute de femei, dar competiția era mai mult una de intrigi și alianțe decât de confruntări directe. Hürrem a reușit să-și elimine rivalele principale, cum ar fi Mahidevran, mama primului fiu al sultanului, Mustafa, prin inteligență politică și loialitatea pe care și-a câștigat-o de la eunuci și slujitori. În 1533 sau 1534, Suleiman a rupt tradiția și s-a căsătorit legal cu Hürrem, făcând-o prima Haseki Sultan (soție imperială) din istoria otomană recentă. Acest act a șocat curtea și a marcat începutul „Sultanatului Femeilor”, o perioadă în care femeile din harem au exercitat putere semnificativă.

Viața familială și moștenirea

Hürrem și Suleiman au avut șase copii: Mehmed (decedat tânăr), Mihrimah (care a devenit o figură influentă), Abdullah (decedat copil), Selim (viitorul sultan Selim II), Bayezid și Cihangir. Ea a fost o mamă devotată, implicându-se în educația lor și asigurându-se că fiii ei sunt pregătiți pentru succesiune. Relația cu Suleiman a fost una de dragoste profundă, după cum o atestă corespondența lor, unde el o numea „sufletul meu” și ea îl descria ca pe „stăpânul inimii mele”.

Dincolo de familie, Hürrem a fost o filantroapă activă. Ea a finanțat construcția de moschei, băi publice, școli și spitale în Istanbul, Ierusalim și Mecca. Complexul Haseki Hürrem din Istanbul, care include o moschee și o baie turcească, stă mărturie influenței ei arhitecturale și sociale.

Influența politică și controversele

Hürrem nu a fost doar o soție, ci și o consilieră politică. Ea a influențat decizii majore, precum alianțe cu Polonia și Franța, și a jucat un rol în execuția lui Ibrahim Pașa, vizirul și prietenul lui Suleiman, acuzat de trădare. Criticii europeni o portretizau ca pe o vrăjitoare manipulatoare, dar sursele otomane o descriu ca pe o femeie inteligentă și loială imperiului.

Moartea ei în 1558, probabil din cauza cancerului, l-a devastat pe Suleiman, care a supraviețuit-o cu opt ani. Ea a fost înmormântată în Moscheea Süleymaniye, alături de soțul ei.

Reprezentarea în serialul „Muhteşem Yüzyıl”

Serialul turcesc „Muhteşem Yüzyıl” (2011-2014), cunoscut internațional ca „Magnificent Century”, a popularizat povestea lui Hürrem, interpretată de actrița Meryem Uzerli în primele sezoane. Aici, Hurrem este portretizată ca o femeie ambițioasă, care luptă cu rivale precum Mahidevran și Valide Sultan pentru supremație în harem. Serialul amplifică elementele dramatice: intrigi, otrăviri și o competiție feroce cu numeroase concubine, inclusiv exagerări precum amenințări cu sinuciderea sau alianțe secrete.

Totuși, serialul este ficțiune istorică, nu documentar. Multe evenimente sunt inventate pentru a crește tensiunea: de exemplu, Hurrem nu a purtat arme sau nu a avut un pasăre ca animal de companie, așa cum apare în show. Portretizarea ei ca fiind brutală și posesivă contrastează cu imaginea istorică mai nuanțată, unde era văzută ca o filantroapă și diplomată. Serialul a stârnit controverse în Turcia pentru că a umanizat figuri istorice și a explorat aspecte intime ale vieții otomane, dar a contribuit la interesul global pentru epoca respectivă.

Concluzie

Roxelana, sau Hürrem Sultan, a transformat destinul unei sclave într-o legendă de putere și dragoste. De la captivitatea ei la tronul imperial, povestea ei demonstrează cum inteligența și determinarea pot schimba cursul istoriei. Deși ficțiunea, precum serialul turcesc, adaugă dramatism și exagerări – inclusiv ideea unei lupte cu 299 de concubine – esența rămâne: o femeie care a sfidat convențiile și a lăsat o moștenire durabilă în Imperiul Otoman. Astăzi, ea rămâne un simbol al rezilienței feminine în istorie.