Munții Bucegi, parte integrantă a Carpaților Meridionali, au fost dintotdeauna învăluiți în mister. Formațiuni naturale precum Sfinxul din Bucegi sau Babele au inspirat mituri și povești populare, dar nimic nu a stârnit imaginația colectivă mai mult decât ideea unui tunel secret ascuns în adâncurile muntelui. De la legende despre comori dacice și tehnologii antice până la teorii conspiraționiste implicând extratereștri și guverne secrete, tunelul de sub Bucegi a devenit un simbol al necunoscutului. Dar ce s-a descoperit, de fapt, acolo? Acest articol explorează faptele istorice, legendele persistente și perspectivele critice, bazându-se pe surse diverse pentru a oferi o imagine echilibrată.
Istoria Tunelului Izvor: Un Proiect Abandonat
La baza multor povești stă un element real: Tunelul Izvor, un proiect feroviar ambițios inițiat la începutul secolului XX. Construcția a început în 1913, sub conducerea CFR (Căile Ferate Române), cu scopul de a lega județele Prahova și Dâmbovița, reducând distanța dintre Moroieni și Sinaia și facilitând transportul petrolului din Valea Prahovei către București. Proiectul prevedea un tunel de aproximativ 6 kilometri, traversând Muntele Păduchiosu, cu intrări la Sinaia (nord) și Cărpeniș/Moroieni (sud). Lucrările au fost contractate cu societatea germană Julius Berger și au avansat folosind metode avansate pentru epocă, precum galerii de bază și de creastă, cu echipamente electrice și compresoare.
Din păcate, Primul Război Mondial a oprit totul în 1914. Reluate sporadic în anii ’20 și ’30, lucrările au fost abandonate definitiv în 1932 din cauza priorităților schimbate și a dificultăților tehnice: infiltrații de apă (până la 8 litri pe secundă), emanații de gaz metan și rocă instabilă. Pe partea sudică, s-au săpat aproximativ 480 de metri, iar pe cea nordică, doar 100 de metri compleți plus galerii parțiale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, naziștii au reluat săpăturile, folosind prizonieri de război – germani, ruși, cehi, romi, maghiari și bulgari – într-un efort de a accelera proiectul strategic. Cu sfârșitul războiului, tunelul a fost sigilat: intrarea sudică betonată din motive de securitate națională, pentru a preveni accesul rușilor la posibile tehnologii germane avansate.
Astăzi, accesul este interzis și periculos. Intrarea nordică este astupată cu grohotiș, podul de lemn deteriorat, iar interiorul suferă de prăbușiri din cauza susținerilor putrezite. Niciun artefact major nu a fost confirmat oficial în interior, dar sigilarea a dat naștere la speculații.
Legendele Locale și Teoriile Conspiraționiste
Betonarea intrărilor a alimentat legende urbane. Localnicii povestesc despre o locomotivă unicat ascunsă în tunel de nemți sau despre trupurile a sute de prizonieri executați acolo. O poveste persistentă susține că în 1985, echipe ale Securității au detonat intrarea pentru a ascunde atrocități naziste, inclusiv execuția a 100 de muncitori locali.
Dar teoriile merg mult mai departe. Potrivit unor surse, sub Bucegi ar exista o rețea vastă de tuneluri subterane, lungă de peste 500 km, construită de civilizații antice precum hiperboreenii sau dacii. Fizicianul Constantin Bursuc, citat în cartea “Secretele României subterane”, susține că a explorat un astfel de tunel în anii ’90, folosind metode paranormale precum “salturi spațiale” sau telepatie. El descrie un pasaj larg de 10 metri, înalt de 15 metri, cu gravitație parțial anulată (corpurile cântărind doar o șesime), iluminat cu lămpi fosforescente, folosit pentru transporturi de minereuri și populații. Rețeaua ar forma conturul unui lup uriaș pe harta României, cu ramuri spre Retezat, Ceahlău și alte masive.
Cea mai elaborată narațiune vine din seria de cărți a lui Radu Cinamar (pseudonim), începând cu “Viitor cu Cap de Mort” (publicată în engleză ca “Transylvanian Sunrise”). Potrivit acesteia, în 2003, un departament secret românesc numit “Departamentul Zero” (DZ), înființat de Ceaușescu în 1968, a descoperit o galerie uriașă sub Vârful Omu, detectată prin sateliți americani. Implicând Pentagonul, exploratorii – conduși de Cezar Brad – au trecut de bariere energetice artificiale și au ajuns în “Marea Galerie”, un coridor sintetic-organic luminat natural. Acolo, în “Sala Proiecțiilor”, au găsit mese holografice interactive care proiectau cunoștințe avansate în biologie, fizică, cosmologie și istorie umană. Hologramele ar fi revelat o istorie falsificată a omenirii, origini non-darwiniene, mituri validate precum Atlantida, și un amforă cu pudră de aur monoatomic pentru rejuvenare celulară. Trei tuneluri misterioase duc spre Egipt, Tibet și interiorul Pământului, cu conexiuni la Irak și Mongolia.
Aceste povești asociază tunelul cu Sfinxul din Bucegi, o formațiune naturală considerată un câmp energetic puternic sau bază extraterestră. Teorii similare sugerează legături cu civilizații pierdute sau operațiuni guvernamentale secrete.
Perspective Sceptice: Lipsa Dovezilor
Deși captivante, aceste relatări lipsesc de dovezi concrete. Nu există fotografii, artefacte recuperate sau confirmări oficiale din partea autorităților române sau americane. Șeful Salvamont Neamț a declarat că în masiv există doar peșteri naturale, precum cea de lângă Cabana Dochia, cu adâncimi de până la 96 de metri, dar fără tuneluri artificiale. Criticii văd în aceste povești o combinație de folclor, ficțiune și exagerări, inspirate de proiectul real al Tunelului Izvor.
Pe forumuri precum Reddit, utilizatorii subliniază absența oricărei probe științifice, clasificând totul ca teorie conspiraționistă fără bază. Chiar și surse care promovează misterul admit că relatările se bazează pe mărturii personale, precum cea a lui Bursuc, fără verificări independente. Geologii confirmă că formațiuni precum Sfinxul sunt rezultatul eroziunii naturale, nu intervenții antice sau extraterestre.
Concluzie: Misterul Persistă, Dar Faptele Sunt Puține
Tunelul secret de sub Munții Bucegi reprezintă un amestec fascinant de istorie reală și imaginație. Descoperirile concrete se rezumă la un proiect feroviar abandonat, cu câteva sute de metri săpați și sigilați. Restul – holograme, tuneluri intercontinentale, civilizații pierdute – rămân în domeniul legendelor, alimentate de cărți și internet. Fie că sunt adevărate sau nu, aceste povești subliniază atracția umană pentru necunoscut. Pentru cei curioși, o vizită în Bucegi oferă peisaje spectaculoase, dar accesul în tunel rămâne interzis – poate spre binele nostru.
