Misterul m.o.r.ţii lui Ştefan cel Mare. Ce l-a u.c.i.s, de niciun medic al lumii nu a reuşit să-l vindece
Moartea lui Ștefan cel Mare, la 2 iulie 1504, rămâne învăluită într-o oarecare aură de mister, deși cronicile oferă detalii despre ultima perioadă a vieții sale. Se știe că Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a murit la vârsta de 71 de ani, după o domnie îndelungată și zbuciumată de peste 47 de ani, marcată de numeroase războaie și lupte pentru independență. Cronicile arată că moartea sa a fost cauzată de o boală gravă, dar există speculații cu privire la natura exactă a afecțiunii și la circumstanțele decesului său.
Starea de sănătate a lui Ștefan cel Mare
Ultimii ani de viață ai lui Ștefan au fost marcați de o sănătate precară. Cronica moldoveană consemnează că domnul Moldovei suferea de o boală dureroasă la un picior, cel mai probabil o infecție severă sau poate chiar o formă de reumatism sau de gută, având în vedere durerile intense pe care le avea la nivelul articulațiilor. Din cauza acestei boli, domnitorul a fost obligat să folosească un car pentru a se deplasa, fapt ce indică o stare de sănătate slăbită în perioada finală a vieții sale.
Totuși, nici un diagnostic clar nu este menționat în cronici, iar în acea perioadă, bolile erau deseori greu de diagnosticat sau interpretat în termeni moderni. Infecțiile și complicațiile erau adesea letale, iar medicina era încă primitivă.
Ipoteze legate de boală și moarte
- Gangrena sau infecție: Una dintre ipotezele vehiculate este aceea că Ștefan cel Mare ar fi suferit de o infecție gravă, poate o rană netratată corespunzător, care ar fi dus la gangrenă. În Evul Mediu, infecțiile severe erau adesea fatale, în lipsa tratamentelor adecvate. Se știe că Ștefan a fost rănit în multiple bătălii, iar unele răni ar fi putut rămâne deschise sau s-ar fi putut infecta.
- Guta: Unele surse moderne speculează că Ștefan ar fi avut gută, o afecțiune foarte dureroasă, provocată de acumularea de acid uric în articulații, care poate duce la umflături și inflamații severe, afectând în mod special picioarele. În lipsa unor tratamente eficiente, guta ar fi putut provoca dureri insuportabile și ar fi afectat serios calitatea vieții sale.
- Epuizarea fizică: Viața activă și numeroasele războaie în care s-a angajat ar fi putut, de asemenea, să îi deterioreze sănătatea. Ștefan cel Mare a participat în zeci de bătălii și a trăit într-o perioadă extrem de tumultuoasă. Stresul și rănile acumulate de-a lungul anilor ar fi putut contribui la slăbirea generală a organismului său.
Moștenirea lăsată în urmă
Înainte de moarte, Ștefan cel Mare a reușit să își asigure un succesor, pe fiul său, Bogdan al III-lea. Deși fiul său nu a avut anvergura tatălui, Ștefan a lăsat în urmă o Moldovă consolidată, cu o cultură ortodoxă profundă, sprijinită prin construcția numeroaselor biserici și mănăstiri. A fost îngropat la Mănăstirea Putna, ctitoria sa de suflet, unde este venerat ca sfânt, fiind canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992.
Miturile și legendele despre moartea lui Ștefan cel Mare
Moartea lui Ștefan a fost urmată de numeroase legende care glorifică figura sa și îi atribuie o aură mistică. Pentru poporul său, Ștefan a fost nu doar un lider militar, ci și un protector spiritual al Moldovei. Cultul eroic al lui Ștefan a fost amplificat de legendele despre viața și sacrificiul său, precum și de miturile care spun că, în timpul domniei sale, îngerii și sfinții l-ar fi protejat pe câmpul de luptă.
Concluzie
Deși cauzele precise ale morții lui Ștefan cel Mare nu sunt complet elucidate, se știe că el a murit din cauza unei boli severe, posibil o infecție sau o afecțiune cronică, combinată cu epuizarea fizică. Moartea sa a marcat sfârșitul unei epoci de aur pentru Moldova, iar amintirea lui a rămas vie în conștiința poporului român.
