Cine sunt și cum au apărut aromânii? Istoria verişorilor uitaţi

Aromânii, cunoscuți și sub numele de vlahi, sunt un grup etnic vorbitor de limbă romanică, răspândit în mai multe țări din Balcani, precum Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și Serbia. Considerați unul dintre popoarele indigene ale regiunii, aromânii au o istorie și o cultură bogate, dar sunt adesea trecuți cu vederea, chiar și de rudele lor cele mai apropiate, românii.

Originile aromânilor

Originile aromânilor rămân un subiect de dezbatere în cercurile academice. Teoria predominantă susține că aromânii sunt descendenții populațiilor vorbitoare de latină care au trăit în Balcani în timpul Imperiului Roman. După căderea acestuia, aceste grupuri au supraviețuit ca păstori și negustori, păstrându-și limba și tradițiile romanice. Această ipoteză este susținută de distribuția geografică a așezărilor aromâne, adesea situate în apropierea fostelor drumuri și tabere militare romane.

O altă ipoteză sugerează că aromânii provin din soldații și coloniștii romani trimiși să colonizeze Balcanii, ceea ce ar explica influența latină puternică în limba și cultura lor.

Teorii controversate

Există și teorii mai puțin acceptate, dar intens discutate. Una dintre ele propune că aromânii ar fi descendenții macedonenilor antici, latinizați în perioada romană. Această idee, promovată uneori în cercuri naționaliste, este respinsă de majoritatea istoricilor, deoarece nu există dovezi lingvistice sau arheologice care să susțină o legătură directă cu macedonenii antici, cunoscuți pentru limba lor elenică.

O altă teorie controversată afirmă că aromânii ar fi descendenții dacilor romanizați, cuceriți de romani în secolul al II-lea d.Hr. Această ipoteză este populară printre unii naționaliști români, care îi consideră pe aromâni o ramură a poporului român. Totuși, cercetătorii tind să vadă aromânii și românii ca având o origine comună latină, dar cu evoluții distincte în timp, influențate de contexte geografice și istorice diferite.

Istoria aromânilor

Istoria aromânilor este strâns legată de transformările din Balcani. În timpul Imperiului Roman, regiunea a fost intens romanizată, iar limba latină a devenit dominantă în multe zone. După colapsul imperiului, aromânii au rămas în Balcani, trăind ca păstori nomazi sau negustori, menținându-și identitatea latină într-un peisaj dominat de popoare slave și grecești.

Evul Mediu

În Evul Mediu, aromânii, numiți vlahi, au avut un rol semnificativ. Ei au fost folosiți ca soldați de Imperiul Bizantin și, mai târziu, de Imperiul Otoman. Unele comunități aromâne au creat entități semi-autonome, precum Principatul Pindului, un exemplu de organizare politică efemeră în regiune.

Epoca modernă

În secolele al XIX-lea și al XX-lea, odată cu apariția statelor naționale balcanice, aromânii s-au confruntat cu presiuni de asimilare. Mulți au migrat în România, unde au fost primiți ca frați de sânge datorită limbii și originii comune. Alții s-au integrat în culturile dominante din Grecia, Albania sau Bulgaria, pierzându-și treptat identitatea distinctă.

Prezentul

Astăzi, aromânii sunt o minoritate în mai multe țări balcanice. În unele state, precum Macedonia de Nord și Albania, sunt recunoscuți oficial ca minoritate națională, dar în altele se confruntă cu discriminare și marginalizare. Lupta pentru păstrarea identității lor continuă, în ciuda provocărilor.

Limba și cultura

Limba aromână, o limbă romanică apropiată de română, este un element definitoriu al identității aromâne. Cu mai multe dialecte regionale, limba este clasificată drept pe cale de dispariție de UNESCO, din cauza asimilării și a lipsei de educație formală în aromână. Totuși, există inițiative pentru revitalizarea ei, inclusiv școli și publicații în limbă aromână.

Cultura aromână este vibrantă, cu tradiții bogate în muzică, dans și literatură. Costumele lor tradiționale, decorate cu broderii complexe, și gastronomia specifică, incluzând preparate precum „pita” (plăcintă) și „tsatsara” (cârnat), reflectă o moștenire bine păstrată.

Aromâni notabili

Aromânii au dat lumii personalități remarcabile, printre care:

• Constantin Belimace (1848-1932): Poet și scriitor, considerat un pionier al literaturii aromâne.
• Pitu Guli (1865-1903): Revoluționar care a luptat pentru drepturile aromânilor în Imperiul Otoman.
• Gheorghe Hagi (n. 1965): Legendar fotbalist român, al cărui tată este de origine aromână.

Situația actuală

În prezent, aromânii se confruntă cu provocări majore: marginalizarea, discriminarea și riscul dispariției culturale. Totuși, există un reviriment al interesului pentru moștenirea lor, atât în comunitățile aromâne, cât și în mediul academic. Asociațiile culturale și festivalurile contribuie la promovarea identității aromâne, oferind speranțe pentru viitor.

Concluzie

Aromânii sunt un grup etnic unic, cu o istorie fascinantă care începe în epoca romană și continuă până în zilele noastre. Descendenți ai populațiilor latine din Balcani, ei au supraviețuit secolelor de schimbări, păstrându-și limba și tradițiile. Deși „verișori uitați” ai românilor, aromânii rămân o parte vitală a mozaicului cultural balcanic, iar eforturile lor de a-și afirma identitatea merită recunoaștere și sprijin.