10 fantasme ale dacopaților: De ce dacii nu au inventat scrisul, nu au dat naștere limbii latine și nu au săpat tuneluri prin Carpați

Protocronismul sau dacomania este un fenomen alimentat de dorința de a legitima un trecut glorios, dar care deseori ignoră dovezile științifice. Această idealizare a dacilor i-a transformat, pentru unii, în fondatori ai civilizației europene. Cu toate acestea, teoriile dacopaților sunt considerate de istorici ca fiind mituri fără suport real. Recent, acest fenomen a primit un nou impuls odată cu influența unor figuri precum Călin Georgescu și sprijinul oferit de partidul AUR, care în discursul lor politic au promovat elemente ale mitologiei dacice. Astfel, dacomania a ajuns să capete proporții considerabile, fiind răspândită masiv prin rețele sociale și continuând să prindă teren în societatea românească.

Haideți să explorăm zece dintre cele mai celebre idei promovate de această mișcare.

1. Mitul scrierii dacice: De la tăblițele de la Tărtăria la confuzii istorice

O teorie centrală pentru dacopați este că dacii au fost primii care au inventat scrisul. Ca dovezi, susțină existența tăblițelor de la Tărtăria, descoperite în anii ’60 în județul Alba, și a tăblițelor de la Sinaia. Deși tăblițele de la Tărtăria sunt vechi de aproximativ 5.500 de ani și conțin simboluri interesante, acestea nu pot fi considerate scriere propriu-zisă, ci mai degrabă o proto-scriere.

Mai mult, specialiștii subliniază că dacii nu aveau o cultură a scrisului, iar cetățile lor erau mai degrabă simple fortificații, nu centre culturale sau economice. Tăblițele de la Sinaia, de exemplu, sunt considerate falsuri moderne, iar presupusa limbă dacă, pentru care dacopații au elaborat chiar și un dicționar, nu are nicio bază lingvistică recunoscută.

2. Dacii și limba latină: O grozăvie pseudo-istorică

O altă teorie promovată este aceea că dacii au fost inventatorii limbii latine. Potrivit dacopaților, limba latină ar fi fost o continuare a limbii dacice, iar romanii înșiși își recunoșteau strămoșii în daci. Totuși, istoricii demontează această idee pe baza izvoarelor scrise și a descoperirilor arheologice care arată că limba latină a evoluat independent de spațiul ocupat de daci.

De fapt, dacii nu aveau o limbă scrisă, iar romanizarea care a avut loc ulterior cuceririi romane a influențat major cultura locală. Istoricii susțin că dacii trăiau în comunități rurale modeste, fără dezvoltări urbane semnificative sau o infrastructură complexă care să susțină o limbă evoluată precum latina.

3. Tunelurile dacice prin Carpați: Inginerie sau imaginație?

Poate una dintre cele mai fascinante teorii ale dacopaților este cea legată de existența unor tuneluri subterane care ar lega Bucegii de Sarmizegetusa. Aceste tuneluri ar fi fost folosite de daci pentru a fugi de romani sau pentru a transporta rapid trupe. Susținătorii teoriei invocă episoade mitice, precum dispariția bruscă a armatei lui Decebal.

În ciuda acestor povești, experții consideră ipoteza imposibilă din punct de vedere tehnologic. Inginerii subliniază că dacii nu aveau echipamentele necesare pentru a săpa tuneluri de asemenea dimensiuni în munți. Mai mult, dacă astfel de tuneluri ar fi existat, ar fi fost descoperite până acum prin cercetări arheologice sau prin imagini aeriene.

4. Mitul dacilor creștini înainte de Hristos

Una dintre cele mai exagerate teorii ale dacopaților este aceea că dacii erau creștini cu mult înainte de apariția creștinismului, iar religia lor monoteistă, axată pe cultul lui Zamolxe, ar fi prefigurat creștinismul. Această idee este, de asemenea, demontată de istorici, care arată că dacii practicau un politeism primitiv, iar izvoarele istorice despre Zamolxe sunt extrem de vagi.

5. Civilizarea lumii de către stră-daci

O altă teorie susținută de dacopați este că stră-dacii, o civilizație pelasgică, ar fi plecat de pe teritoriul actual al României și ar fi civilizat întreaga Europă și Asia. Pelasgii ar fi fost predecesorii grecilor, romanilor și altor popoare europene. Din păcate, nu există dovezi care să susțină această ipoteză, fiind mai degrabă o fantezie creată pe baza unor interpretări subiective ale textelor antice.

6. Dacia, numele adevărat al României

Potrivit dacopaților, numele actual al țării, „România”, ar trebui schimbat în „Dacia”, deoarece consideră că romanii nu au avut un impact semnificativ asupra dacilor. Totuși, istoricii subliniază că romanizarea a jucat un rol crucial în formarea limbii române și a culturii locale, iar negarea acestui fapt ignoră o parte esențială a istoriei.

7. Dacii, strămoșii romanilor

O altă fantezie des vehiculată este aceea că dacii au fost considerați de către romani drept strămoșii lor direcți, iar Roma ar fi fost întemeiată de traci sau pelasgi. Totuși, această ipoteză nu are suport științific. Originea Romei este bine documentată și nu există nicio dovadă care să sugereze o legătură directă între daci și fondatorii Romei.

8. Adevărul ascuns în arhivele Vaticanului

Ca orice teorie a conspirației, dacopații susțin că Vaticanul ar ascunde adevărul despre dacii care nu au fost romanizați și care ar fi avut o civilizație avansată. Se invocă existența statuilor de daci din Italia ca dovadă a acestei glorii pierdute. Totuși, istoricii explică că statuile sunt doar expresii artistice romane care ilustrează populațiile cucerite de Imperiul Roman.

9. Sfinxul din Bucegi și fluxurile energetice

Un alt mit amplificat de dacopați este cel legat de Sfinxul din Bucegi, considerat un simbol sacru al dacilor. Se spune că acest loc este înconjurat de energii misterioase și că ar exista portaluri spre alte lumi. Anual, pe 28 noiembrie, sute de oameni se adună pentru a se „încărca” energetic.

În realitate, fenomenul observat la apusul soarelui este doar o proiecție a umbrelor naturale peste formațiunea geologică. Salvamontiștii din zonă confirmă că nu există dovezi ale fluxurilor energetice sau ale existenței unor portaluri subterane.

10. Dacii, poporul ales care a pus bazele creștinismului

Ultima dintre fantasmele dacopaților este ideea că dacii ar fi fost poporul ales care a pus bazele creștinismului. Se susține că „Grădina Maicii Domnului”, o expresie folosită de Papa Ioan Paul al II-lea la vizita sa în România, este o confirmare a acestui statut special. De fapt, această expresie a fost o declarație de curtoazie, iar dacii nu au jucat niciun rol semnificativ în formarea creștinismului.

Bonus: Teoria lui Călin Georgescu despre legătura dintre daci și danezi

Una dintre teoriile recente promovate de Călin Georgescu, un susținător al ideilor dacopatice, susține că danezii și numele Danemarcei ar avea originea în daci. Potrivit acestuia, numele „Danemarca” ar deriva din „Daci”, insinuând că dacii ar fi migrat spre nordul Europei și ar fi influențat apariția poporului danez.

Această teorie este privită cu scepticism de către istorici și lingviști, care subliniază că nu există dovezi etimologice sau istorice care să sprijine această legătură. Numele Danemarcei provine din cuvintele daneze „Dan” (referindu-se la o populație germanică) și „mark” (pământ sau teritoriu), fără nicio legătură cunoscută cu dacii.

Teoria este un exemplu al tendinței protocroniste de a conecta dacii cu diverse popoare europene pentru a construi o imagine grandioasă a trecutului național, în ciuda lipsei de dovezi clare.

Concluzie: De ce dacomania rămâne un curent fără bază științifică

Dacomania, deși fascinantă pentru mulți, este respinsă de specialiști din cauza lipsei de dovezi. Miturile despre dacii atotputernici sunt rodul dorinței de a construi o identitate națională grandioasă, dar acest proces ignoră realitățile istorice. Departe de a fi inventatorii scrisului sau ai limbii latine, dacii rămân o civilizație importantă în istoria noastră, dar care nu poate fi transformată într-un imperiu imaginar ce a dominat lumea.