90% dintre votanții AUR consideră că alegerile au fost organizate incorect. Sociolog: „Impactul nociv al valului de dezinformări” | SONDAJ

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, 50.4% dintre români cred că alegerile prezidențiale de anul acesta au fost organizate corect, iar 45.7% cred că au fost organizate mai degrabă incorect. „Aceste diferențe reflectă în realitate structura bazinelor electorale ale celor doi candidați”, susține sociologul Remus Ștefureac.

Potrivit sondajului, cred că alegerile prezidențiale de anul acesta au fost organizate mai degrabă corect în proporții semnificativ mai ridicate decât media de 50.4% în special: votanții PNL (90%) și ai USR (89%), persoanele cu studii superioare (75%), persoanele cu vârsta de peste 60 de ani (59%), locuitorii din București (66%) și din urbanul mare (60%)

„Părerile populației cu privire la corectitudinea organizării alegerilor prezidențiale reflectă polarizarea puternică a votului. Aproximativ 90% dintre votanții PNL și USR cred că alegerile au fost organizate corect, în timp ce aproximativ 90% dintre votanții AUR sunt de părere că alegerile au fost organizare mai degrabă incorect. 75% dintre votanții PSD cred că alegerile au fost organizate corect, în timp ce 20% dintre votanții PSD consideră că alegerile au fost organizate incorect, ceea ce poate sugera proporția probabilă de votanți social-democrați care au votat cu Nicușor Dan, respectiv cu George Simion”, susține Remus Ștefureac, pe FB.

Cred că alegerile au fost organizate mai degrabă incorect în proporții mai mari decât media (45.7%) în special: votanții AUR (89%), persoanele cu vârsta de 30-44 de ani (58%), persoanele cu educație primară (71%), locuitorii din rural (58%), utilizatorii Tik-Tok (58%)

„Contrastul între păreri este puternic între votanții cu studii superioare (75% cred că alegerile au fost organizate mai degrabă corect și votanții cu studii primare (75% cred că alegerile au fost organizate mai degrabă incorect), dar și între locuitorii din București și urbanul mare (peste 60% cred că alegerile au fost organizate corect), respectiv locuitorii din mediul rural (aproximativ 60% cred că alegerile au fost organizate incorect)”, arată Ștefureac.

În opinia sociologului, aceste diferențe reflectă în realitate structura bazinelor electorale ale celor doi candidați, ceea ce indică menținerea unei polarizări puternice în societate.

„Demostrează impactul nociv al valului de dezinformări menite să decredibilizeze democrația din România și arată nevoia unor eforturi serioase de recredibilizare a regimului nostru democratic la nivelul întregii societăți”, susține sociologul Remus Ștefurac, directorul INSCOP.

„Părerile populației cu privire la corectitudinea organizării alegerilor prezidențiale reflectă polarizarea puternică a votului. Aproximativ 90% dintre votanții PNL și USR cred că alegerile au fost organizate corect, în timp ce aproximativ 90% dintre votanții AUR sunt de părere că alegerile au fost organizare mai degrabă incorect. 75% dintre votanții PSD cred că alegerile au fost organizate corect, în timp ce 20% dintre votanții PSD consideră că alegerile au fost organizate incorect, ceea ce poate sugera proporția probabilă de votanți social-democrați care au votat cu Nicușor Dan, respectiv cu George Simion”, susține Remus Ștefureac, pe FB.

Cred că alegerile au fost organizate mai degrabă incorect în proporții mai mari decât media (45.7%) în special: votanții AUR (89%), persoanele cu vârsta de 30-44 de ani (58%), persoanele cu educație primară (71%), locuitorii din rural (58%), utilizatorii Tik-Tok (58%)

„Contrastul între păreri este puternic între votanții cu studii superioare (75% cred că alegerile au fost organizate mai degrabă corect și votanții cu studii primare (75% cred că alegerile au fost organizate mai degrabă incorect), dar și între locuitorii din București și urbanul mare (peste 60% cred că alegerile au fost organizate corect), respectiv locuitorii din mediul rural (aproximativ 60% cred că alegerile au fost organizate incorect)”, arată Ștefureac.

În opinia sociologului, aceste diferențe reflectă în realitate structura bazinelor electorale ale celor doi candidați, ceea ce indică menținerea unei polarizări puternice în societate.

„Demostrează impactul nociv al valului de dezinformări menite să decredibilizeze democrația din România și arată nevoia unor eforturi serioase de recredibilizare a regimului nostru democratic la nivelul întregii societăți”, susține sociologul Remus Ștefurac, directorul INSCOP.