Calitatea vieții în România: locul 44 în lume, după Bulgaria și Kuwait. Unde se trăiește cel mai bine

La nivel global, doi din trei oameni trăiesc în țări în care calitatea vieții și bunăstarea socială au stagnat ori s-au degradat în 2024, arată cea mai recentă ediție a Indicelui de Progres Social, măsurat în 170 de state ale lumii

La capătul a peste zece ani de avans continuu, începând din 2011, când raportul realizat de organizația non-profit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte a fost publicat în premieră, tendința de stagnare sau regres s-a instalat în 2023, ca urmare a efectelor pandemiei, mai arată raportul, iar indicele global a urcat modest la 64,02 în 2024 (față de 64 în 2023).

România și-a îmbunătățit ușor scorul general în 2024, ajungând la 74,61, ceea ce o menține în rândul țărilor din a doua categorie, în care a intrat în 2022, și o plasează pe locul 45 mondial, sub restul statelor UE, dar peste țări precum Serbia (locul 48), Emiratele Arabe Unite (49) sau Qatar (50).

România își îmbunătățește ușor poziția în clasamentul mondial la capitolul oportunități (locul 45 mondial, față de 46 în 2023), dar înregistrează scăderi atât la categoria nevoilor de bază (locul 49, față de 46 anterior), cât și la bunăstare (locul 61, față de 49). Analizând indicatorii cuprinși sub aceste trei capitole, țara noastră a obținut cele mai bune rezultate la libertate personală (locul 37 mondial), nutriție și îngrijiri medicale (41), accesul la informație și comunicații (42) și locuințe (43), înregistrând, în schimb, cele mai mici scoruri la sănătate (locul 83 mondial), educație de bază (80), respectiv apă și salubritate (72). De altfel, aceste trei zone marchează decalajul României și prin raportare la statele cu profil similar (peer countries), între care Ungaria, Croația, Grecia sau țările baltice, potrivit raportului.

„Indicele de Progres Social rămâne un cadru de referință pentru înțelegerea efectelor diverselor categorii de factori de instabilitate care au marcat lumea în ultimii ani – pandemie, tensiuni politice și geopolitice, criză energetică, inflație, schimbări climatice –, iar rezultatele celui mai recent raport publicat de Social Progress Imperative arată că impasul instalat în 2022 nu a fost unul de moment și că indicatorii socio-umani pe care îi analizează au fost destabilizați, similar celor pur economici. De altfel, comparând evoluția PIB cu cea a Indicelui de Progres Social, observăm că statele lumii au niveluri diverse de succes în convertirea creșterii economice în efecte sociale durabile. Performanța României în cadrul clasamentului rămâne stabilă și încurajatoare pe fondul tabloului general și, vorbind despre racordarea potențialului economic la calitatea vieții populației, raportul este un argument în plus în favoarea realizării unor investiții strategice în educație, sănătate și mediu”, declară Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Evoluţia PIB și cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relație de determinare și, în plus, cele două sunt din ce în ce mai puțin corelate în anii post-pandemie, arată raportul. De exemplu, Danemarca și SUA au PIB per capita similar, însă prima este un performer de top în clasamentul global, în timp ce a doua are un scor care scade accelerat; de altfel, în 2024, indicele american era cu zece puncte mai mic decât cel danez (91,95, față de 81,65).

Țările nordice domină clasamentul la nivel mondial

Norvegia rămâne și în 2024 liderul clasamentului, cu un scor în creștere, de 91,95 (față de 90,74 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveția, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare.

Europa domină prima categorie de state, având 15 dintre primele 20 cele mai mari scoruri. În prima categorie se mai regăsesc, în ordine, Islanda, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Belgia, Estonia, Slovenia și Regatul Unit. Singurele țări de pe alte continente încadrate în acest prim eșalon sunt Australia (12), Japonia (14), Singapore (15), Canada (18) și Noua Zeelandă (19).

Statele Unite ocupă locul 31 mondial (categoria a doua), cu un scor de 81,65, în scădere, și sunt menționate ca excepție în rândul marilor economii ale lumii, în condițiile în care calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor s-a degradat în intervalul 2011-2024.

Grupul marilor economii G7 a evoluat divers din perspectiva calității vieții și a bunăstării sociale în 2024. Germania este cel mai bine clasată (locul 10 mondial) și a crescut, Japonia, Marea Britanie și Canada au stagnat, dar au rămas în prima categorie, Franța și Italia au stagnat în categoria a doua, iar SUA au scăzut.

Dintre cele mai importante economii emergente, cu populații de peste 100 de milioane, Brazilia (locul 55, categoria a doua) este singura care a înregistrat un avans în 2024 și chiar conduce topul general al celor mai bune creșteri începând cu 2023. Pe de altă parte, China (72) a scăzut ușor, iar Rusia (77) și India (111) au stagnat. ‍

Progresul social este definit drept capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor și de a facilita creșterea calității vieții, creând totodată condiții pentru ca indivizii să se dezvolte și să își atingă potențialul.

Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoi de bază (hrană și îngrijiri medicale de bază, apă și salubritate, locuințe și siguranță personală), bunăstare (educație de bază, acces la informații și comunicații, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunități (drepturi individuale și libertate de expresie, libertate personală și de alegere, incluziune, educație avansată).

Banca Mondială: România s-a menținut în grupul țărilor cu venituri mari

România s-a menținut în anul 2024 în rândul țărilor cu venituri mari, clasament realizat de Banca Mondială, în care acum se află toate țările UE, după ce și Bulgaria a intrat în top în anul 2024. Țara noastră intrase în acest grup în anul 2019, pandemia Covid-19 a afectat economia și ne-a dus înapoi în grupul cu venituri medii superioare în anul 2020, însă revenirea puternică din 2021 ne-a readus în grupul superior, unde ne-am menținut și în 2024, arată cele mai recente date ale Băncii Mondiale.

România este clasificată, în prezent, ca o țară cu venituri mari (high income), având la finalul anului 2024 un venit brut naţional (VNB) pe cap de locuitor de 17.600 dolari, în creștere de la 16.690 dolari în 2023. Pentru a face parte din grupul țărilor cu venituri mari, țara noastră trebuia să aibă anul trecut un venit brut național pe cap de locuitor de minimum 13.935 dolari.

2019 a fost primul an în care România a intrat în grupul țărilor cu venituri mari, când a raportat un venit brut naţional pe cap de locuitor de 12.610 dolari. În acel an România a reușit să intre la limită pe lista țărilor cu venituri mari, pragul minim fiind de 12.535 dolari.