Dacii erau „înalți, voinici, blonzi cu ochii albaștri”. Cum au ajuns istoricii la concluzia controversată

Dacii erau înalți, voinici, blonzi, cu ochii albaștri – au afirmat de-a lungul timpului istorici care au cercetat neamul antic din care se trage poporul român.

În anul 1926, istoricul Vasile Pârvan, membru al Academiei Române, a publicat una dintre cele mai vaste lucrări despre populațiile antice care au trăit pe actualul teritoriu al României.

Columna lui Traian, reper pentru istorici

Volumul „Getica – Ο protoistorie a Daciei” cuprindea peste 1.000 de pagini și era însoțit de aproape 500 de figuri, planșe și hărți.

Academicianul Vasile Pârvan a redat portul și înfățișarea dacilor, inspirat de ilustraţiile de pe Columna lui Traian, de cele de pe monumentul triumfal de la Adamclisi, precum şi de statuetele unor daci, provenite din arta romană şi descrierile lor din vechime.

„Trupul fizic al daco-geților ne e bine cunoscut, atât pe monumentul de la Adamclisi, cât și pe Columna lui Traian. Erau, se pare, în marea majoritate, înalți, voinici, blonzi cu ochii albaștri. Îmbrăcămintea le era simplă: o cămașă – bluză peste pantaloni, încinsă cu o curea, iar la femei o fustă peste o cămașă lungă. La vreme rea, geții purtau șube mari, cu blana pe dinăuntru”, afirma academicianul Vasile Pârvan.

Acesta îi asocia pe geți cu popoarele din nordul Europei.

„Ca și la ceilalți nordici, culoarea părului pare a fi fost la geți blondă”, adăuga Istoricul Vasil Pârvan.

De asemenea, le atribuia trăsături moștenite de la agatârși, un trib amintit de istoricul Herodot, care ar fi trăit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani.

„Știm despre agatârși că, în afară de tatuajul feței și a trupului, își vopseau și părul lor blond cu o culoare albastră”, arăta academicianul Vasile Pârvan.

Teoria academicianului Vasile Pârvan a fost preluată și de alți istorici. Hadrian Daicoviciu, fost coordonator al șantierului arheologic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, îi descria astfel:

„Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rând purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a şi atras numele de comati — „pletoşii”; la dacii nobili (tarobostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din pricina căciuliţei din lână (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor”, relata istoricul în volumul Dacii (1960).

Ion Horațiu Crișan: „Nu toți dacii erau blonzi”

Istoricul Ion Horațiu Crișan, care a cercetat timp de patru decenii așezările dacice din Munții Orăștiei, se arăta mai rezervat în privița înfățișării dacilor.

„Fără îndoială că nu toți geto-dacii, ca și toți tracii de altfel, erau blonzi cu pielea albă. În acest sens avem siguranța datelor antropologice. Aceleași cercetări ne demonstrează și un alt fapt, și anume că strămoșii noștri nu constituiau un tip antropologic aparte, diferit de cel al popoarelor din jur”, afirma Ion Horațiu Crișan, în volumul „Spiritualitatea geto-dacilor” (1988).

Columna lui Traian i-a oferit istoricului câteva dintre cele mai vizibile repere în descrierile dacilor.

„Cei mai mulți dintre dacii reprezentați pe Columnă sunt indivizi robuști de talie înaltă sau mijlocie, cu capul mare, față scurtă și largă, orbite joase cu relief tridimensional, pomeți proeminenți, nas scurt și dreptprognatism accentuat, păr drept sau ușor ondulat, fără chelie. Este tipul euro-dolicomorf, care se regăsește la noi încă din epipaleolotic și se va menține până în zilele noastre la români, mai cu seamă în regiunile din jurul Hunedoarei”, arăta Ion Horațiu Crișan.

Femeile dace înfățișate pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi au fost, de asemenea, sursă de inspirație în descrierile prezentate de istorici.

„Columna înfrumuseţează şi idealizează, apropiind pe dace de tipul clasic sudic. Monumentul dimpotrivă e foarte realist şi redă şi pe femei în toată nemlădierea, sărăcia şi simplicitatea vieţii lor ţărăneşti: faţa expresivă, dar unghiulară si masivă, părul pieptănat pe tâmple cu cărare la mijloc si strâns la spate, o cămaşă cu mâneci scurte şi o fustă peste ea, de la brâu în jos. Pe Columnă dimpotrivă vedem tipuri feminine foarte frumoase, purtând încă şi o mantă bogat drapată peste haina lungă, stilizată clasic ca un lung hiton, bogat, iar pe cap un fel de testemel, care acopere părul, înnodat la spate sub conciu”, scria academicianul Vasile Pârvan.