CCR: Guvernul a respectat Constituția. Măsurile pot fi aplicate
Potrivit comunicatului oficial emis de CCR, Executivul a acționat legal atunci când și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru adoptarea legii cunoscute sub denumirea de „Legea Austerității”. Documentul vizează o serie de modificări fiscale și bugetare, iar CCR a confirmat că acestea pot fi aplicate fără încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor.
Una dintre cele mai controversate prevederi este posibilitatea ca statul să perceapă contribuții la sănătate (CASS) inclusiv din pensii și indemnizații, măsură justificată de Curte prin principiul solidarității în sistemul de sănătate. Potrivit deciziei, Parlamentul are dreptul să stabilească ce venituri sunt supuse contribuțiilor și cine beneficiază de eventuale scutiri.
Contribuția la sănătate din pensii este constituțională
CCR a precizat că taxa pentru sănătate poate fi aplicată tuturor veniturilor, inclusiv pensiilor, iar acest lucru nu încalcă Constituția. Judecătorii au subliniat că excepțiile trebuie să rămână excepții, iar regula este ca toți cetățenii să contribuie la finanțarea sistemului medical.
Contestația a fost respinsă ca nefondată
Sesizarea privind neconstituționalitatea legii a fost depusă de deputați din partidele AUR, S.O.S. România, POT și de mai mulți independenți. Aceștia au criticat, printre altele, introducerea taxei de sănătate pentru pensionari, modificările aduse concediilor medicale și posibilitatea de plată eșalonată a unor drepturi salariale.
CCR a respins toate punctele sesizării, considerând că legea a fost adoptată corect și că statul are dreptul să stabilească limite și reguli în ceea ce privește beneficiile acordate anumitor categorii profesionale.
Reduceri de beneficii pentru militari, polițiști și funcționari
Decizia CCR confirmă și legalitatea unor măsuri cu impact asupra altor categorii de bugetari. Printre acestea:
- Reducerea sau eliminarea unor sporuri, compensații de chirie și alte beneficii pentru militari, polițiști și personalul din penitenciare.
- Interzicerea transferului funcționarilor publici între instituții fără acordul prealabil al conducerii.
- Creșterea normei didactice în învățământ de la 18 la 20 de ore săptămânal, fără mărirea salariului.
CCR a subliniat că aceste drepturi nu sunt fundamentale și că Guvernul poate decide, în contextul constrângerilor bugetare, ajustarea lor.
Salariile câștigate în instanță vor fi plătite în rate
O altă prevedere validată de CCR este plata eșalonată, pe parcursul a cinci ani, a sumelor obținute în instanță de angajații din sistemul bugetar. Măsura se va aplica hotărârilor definitive pronunțate începând cu anul 2026. Curtea Constituțională a menționat că a mai aprobat în trecut astfel de soluții, în perioade de criză bugetară.
Concediile de odihnă pierdute, fără compensare
CCR a validat și o modificare importantă legată de dreptul la concediu de odihnă. Potrivit noii legi, dacă o persoană își încetează contractul de muncă fără a-și lua zilele de concediu, acestea nu vor mai fi compensate financiar. Raționamentul este că angajații trebuie să își ia concediul efectiv, nu să îl transforme în plată la plecare.
Românii nu sunt discriminați în raport cu cetățenii străini
Curtea a respins și acuzațiile de discriminare față de cetățenii români, în contextul în care refugiații din Ucraina cu protecție temporară sunt scutiți de anumite taxe, inclusiv de contribuțiile la sănătate. CCR a precizat că această excepție este în acord cu reglementările internaționale și nu încalcă principiul egalității.
O decizie cu impact major asupra pensionarilor și bugetarilor
Prin această decizie definitivă, CCR deschide calea pentru aplicarea integrală a pachetului de măsuri fiscale și bugetare, inclusiv introducerea taxei CASS pentru pensii, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în politica socială a statului.
Deși autoritățile au argumentat necesitatea acestor măsuri prin nevoia de echilibru bugetar, sindicatele și organizațiile de pensionari au avertizat că impactul va fi resimțit direct de milioane de români, în special de cei cu venituri mici sau afecțiuni medicale cronice.
Reacțiile la decizia CCR sunt așteptate în orele următoare, atât din partea opoziției politice, cât și din partea reprezentanților societății civile. Guvernul nu a oferit, până la această oră, un calendar oficial privind data de aplicare efectivă a acestor măsuri.
Explicația CCR
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, CCR a constatat că:
– reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
– plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
– stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
– neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
– limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
– condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
– eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
– majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).
