Legătura neștiută dintre Călin Georgescu și Ion Iliescu. Cum au colaborat cei doi pentru a obține bani pentru baronii PSD
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2025/08/calin-georgescu-iliescu.jpeg)
Călin Georgescu s-a numărat printre puținele personalități publice care nu au transmis vreun mesaj legat de decesul lui Ion Iliescu. Fostul candidat suveranist a precizat în contextul dosarelor penale în care este urmărit că se retrage din viața publică. Acest lucru nu l-a împiedicat însă să organizeze o adevărată campanie de imagine pe seama oamenilor loviți de inundațiile din Suceava.
Legătura dintre Călin Georgescu și Ion Iliescu
Călin Georgescu și Ion Iliescu s-au intersectat de-a lungul timpului, mai ales că primul a avut în anii 90 mai multe funcții importante prin Ministerul Mediului. Singura fotografie în care apar cei doi, cu Georgescu imediat în spatele lui Ion Iliescu, care stă alături de Mugur Isărescu, este făcută probabil la o reuniune a Clubului de la Roma, organizația condusă de guvernatorul BNR unde a activat și Georgescu.
Legătura lui Călin Georgescu cu Ion Iliescu, și mai ales cu baronii PSD, este însă mult mai adâncă. La începutul anilor 2000, în ultimul mandat al lui Ion Iliescu, atunci când PDSR-ul lui Adrian Năstase redevenise un partid stat, Călin Georgescu era în fruntea unei organizații înființată special pentru baronii PSD.
Este vorba de Federația Autorităților Locale din România, FALR, un ONG guvernamental – GONGO, așa cum sunt cunoscute după acronim, în fapt ONG-uri fantomă – înființată la începutul anilor 2000. Așa cum este descrisă organizația de către România Liberă, într-o serie de investigații publicate în anul 2003, organizația era condusă de primarul Ploieștiului, Emil Calotă, și se afla sub influența lui Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice în Guvernul Năstase.
România Liberă scria că, sub masca oferită de societatea civilă, această organizație avea rolul de a obține fonduri externe – în special din SUA și UE – pentru proiecte de consultanță. Era perioada pre-aderare, atunci când Occidentul finanța cu milioane de euro programele de dezvoltare instituțională ale statului român. Ziarul, care subliniază că banii erau dirijați prin baronii PSD către partid, scrie că acest ONG avea în statut prevăzut faptul că poate înființa asociații și fundații, care să-i finanțeze activitatea.
În acest punct apare și Călin Georgescu, care este descris ca fiind un lobby-ist, cu rolul de director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD / SDNP) și coordonator al programului „Agenda 21”. Presa vremii vorbește de participarea șefului statului la o ședință a fundației lui Călin Georgescu, acolo unde baronii PSD urmăreau să obțină fonduri de la americani.
Colaborarea dintre cei doi s-a întins apoi pe mai mulți ani, șeful statului participând constant la conferințele fundației lui Georgescu.
Cum era descris Georgescu în 2003
Călin Georgescu este prezentat ca o figură-cheie în mecanismul de presiuni asupra unor organizații internaționale, pentru direcționarea fondurilor către FALR. În plus, este identificat ca având relații politice extinse, fiind sprijinit atât de structurile PSD, cât și de persoane din Palatul Cotroceni și de la Guvern.
„Călin Georgescu este un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria. El este omul care conduce, de fapt, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, în timp ce prezența lui Mircea Malița este mai mult de faţadă.
Intrarea lui Călin Georgescu în sfera Cotrocenilor a fost realizată de Sergiu Celac și consilierul prezidențial Gheorghe Zaman. În plus, pentru a da o notă de imparțialitate politică, Georgescu se folosește și de relația bună cu Petre Roman. De altfel, biroul lui Călin Georgescu se află în aceeași clădire a RAPPS-ului, în care funcționează și fundația lui Petre Roman. Se spune că sprijinul ar fi reciproc, iar Călin Georgescu, omul PSD, sprijină, inclusiv financiar, fundația lui Petre Roman.
În fine, la Guvern, Călin Georgescu are relații solide, fiind sprijinit, spun sursele citate, de Mircea Geoană. Un alt punct de sprijin al lui Călin Georgescu este Octav Cozmâncă – încă de pe vremea când acesta era ministrul Administraţiei Publice”, scria România Liberă în septembrie 2003.
Ce ziceau americanii despre Călin Georgescu în 2003
În august 2003, România Liberă scria că americanii de la Development Alternative Inc. implementau în România un program GRASP de reformă guvernamentală pentru dezvoltarea administrației locale. În acea perioadă, organizația lui Georgescu, SDPN, avea parteneriatul cu ONU, Local Agenda 21 – un program cu finanțare modestă. Astfel că asociația a încercat să obțină o finanțare serioasă din partea americanilor.
„În noiembrie 2002 şi aprilie 2003, reprezentanţii GRASP s-au întâlnit de numeroase ori cu cei ai SDNP. Directorul SDNP, Călin Georgescu, a insistat într-un mod agresiv pentru ca GRASP să finanţeze programul său cu aproximativ 800.000 dolari SUA.
Nu a reuşit însă să definească activităţi specifice. Reprezentanţii americani şi-au dat seama că Georgescu nu are o echipă competentă pentru a face mai mult decât să organizeze discuţii la mese sau să întocmească unele rapoarte (şi acestea debile). Nu a fost prezentată nici un fel de evidenţă a unui conţinut de program în afară de generalităţi despre “promovarea dezvoltării durabile”, scria România Liberă în urmă cu 22 de ani.
Ziarul sublinia că, în acel moment, credibilitatea SDNP era pusă sub semnul întrebării „prin incredibilul fapt că preşedintele consiliului de administraţie nu este altul decât Mircea Maliţa – ministrul Educaţiei şi ambasadorul la Washington al lui Ceauşescu la începutul anilor ‘70, ministru în cele mai grele timpuri ale dictaturii”.
Rolul jucat de Maliţa în perioada domniei Ceauşescu este cel mai bine descris de fostul ambasador al SUA la Bucureşti, David Funderburk: “Datorită talentului său prin spălarea acţiunilor represive împotriva disidenţilor politici şi religioşi, Maliţa, în mod efectiv şi cu succes, a prelungit speranţa demascării realităţii şi îmbunătăţirii condiţiilor în România”.
Jurnaliștii de la România Liberă notau că, în anul 2002, SDNP a organizat o întâlnire cu donatorii americani, sperând să obțină o finanțare de 2 milioane USD pentru programul lui Călin Georgescu LA 21. Întâlnirea cu donatorii fusese condusă de către Sergiu Celac, consilier al președintelui Ion Iliescu și fost consilier al dictatorului Nicolae Ceaușescu.
„Numai că donatorii nu au fost prea entuziaşti privitor la presiunile folosite pentru a-i forța să finanțeze un pseudo-ONG, de orientare guvernamentală SDNP”, scria RL.
Presiuni pe donatorii americani alături de Ion Iliescu
În continuare, pe fir intră și FALR, acolo unde baronii PSD împreună cu Georgescu ar fi făcut presiuni asupra donatorilor americani pentru ca banii să ajungă la aceste ONG-uri. Mai mult, România Liberă scria că președintele Iliescu urma să participe la un forum organizat de asociația lui Georgescu, iar atunci ei ar fi urmat să-l confrunte pe ambasadorul SUA cu privire la aceste granturi.
„Primăriile dominate de PSD şi clientela sa politică au sesizat imediat că este vorba de bani mulţi şi au creat un ONG-fantomă, parazită – Federaţia Autorităţilor Locale din România (FALR), de fapt o organizaţie guvernamentală, controlată sută la sută de structurile executive (…)
Și acum vine bomba: dintr-o dată, la începutul lunii mai, directorul misiunii a telefonat imperativ biroului DAI: primarii din toată România ar putea să-i confrunte pe ambasadorul SUA cu plângeri despre GRASP, la un forum organizat de SDNP, unde va participa preşedintele ţării (5-7 iunie) dacă GRASP nu va ajunge la o înţelegere să finanţeze SDNP pe o cale sau alta.
S-au început imediat negocieri cu Călin Georgescu și cu Emil Calotă (…) un foarte bine cunoscut activist PSD suspectat de a dirija fondurile donatorilor către activităţi politice. De-a lungul negocierilor a fost clar că acest cuplu (Georgescu-Calotă) era pus să extragă maximum de cash, dar cu control minim. A fost imposibilă o negociere cinstită”, a mai scris România Liberă.
Baronii PSD și banii americanilor
Ziarul scrie că, în final, ONG-urile PSD au obținut mai multe granturi de la fundațiile americane în cauză, granturi în valoare de câteva sute de mii de dolari. Cei care au dirijat cheltuirea acestor bani au fost baronii PSD ai vremii, Marian Oprişan, Nicolae Mischie, Bebe “Certificat” Ivanovici şi Gavril Mârza.
Despre cum au fost folosiți acești bani, sursa citată scrie doar că au fost alocați 15.000 dolari pentru „relații internaționale (a se citi deplasări în străinătate)”, și că un alt program, derulat de primarul PSD Marian Vanghelie (Sectorul 5 între anii 2000 și 2016) a vizat „Transparenţa in activitatea administraţiei publice locale”.
Ziarul îl citează și pe Traian Băsescu, atunci primar al Capitalei, cu privire la activitatea FALR și celorlalte ONG-uri din jurul PSD-ului. Liderul PD acuza PSD-ul că manifestă dispreț și aroganță față de cetățeni, iar actul guvernării este pus doar în slujba partidului și a clientelei politice.
„Banii proveniți de la Uniunea Europeană, dar și cei ai bugetului de stat sunt direcționați spre lideri ai PSD sau spre baronii locali, iar președintele Iliescu plânge pe de-o parte pe umerii săracilor, iar pe de altă parte îi acoperă pe marii corupți .Aceștia nu au decât un singur drum: împingerea României spre dezastru”, spunea Traian Băsescu într-o declarație publică de la acea dată.
