Bucurie imensă pentru Călin Georgescu. E o victorie categorică. Nu-l mai poate întrece nimeni

Sondajul realizat de CURS în decembrie 2025 arată nivelul de încredere al românilor față de liderii politici și instituțiile statului. Călin Georgescu se situează în fruntea topului încrederii, în timp ce alți lideri, precum Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu, se confruntă cu evaluări negative semnificative. Rezultatele evidențiază o diferențiere clară între personalitățile politice și instituțiile sociale apreciate de public, precum Armata și Biserica.

Călin Georgescu conduce degajat în sondajul CURS

Datele sondajului CURS indică o încredere scăzută în rândul liderilor politici. Nicio personalitate analizată nu a înregistrat o susținere constantă majoritară în rândul celor participanți la studiu.

Călin Georgescu conduce topul încrederii, fiind considerat de 40% dintre respondenți ca fiind demn de multă sau foarte multă încredere, în timp ce 54% dintre cei intervievați declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta. Aceste date indică o percepție publică puternic divizată.

În același timp, George Simion se bucură de 37% încredere pozitivă, iar 58% dintre respondenți oferă evaluări negative. Nicușor Dan obține rezultate comparabile, cu 35% încredere multă sau foarte multă și 60% încredere redusă, sugerând dificultatea liderilor vizibili de a depăși un plafon de acceptare publică.

Alți lideri importanți înregistrează niveluri ridicate de neîncredere. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu înregistrează aproximativ 70% evaluări negative, în timp ce doar un sfert dintre respondenți exprimă încredere ridicată. Diana Șoșoacă se află la polul opus, cu 80% opinii negative și doar 16% evaluări pozitive, consolidându-și statutul de figură extrem de controversată.

Sondaj CURS: Vizibilitatea redusă afectează percepția publică

Sondajul mai indică faptul că pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă nivelul de necunoaștere publică este semnificativ, ajungând până la 22%. Aceasta sugerează că vizibilitatea redusă limitează capacitatea acestor lideri de a influența opinia publică la nivel național.

Instituțiile asociate cu siguranța și protecția socială beneficiază, în schimb, de o imagine pozitivă clară. Armata înregistrează cele mai bune evaluări, cu 81% opinii bune sau foarte bune, urmată de Biserică cu 76% și de Pompieri cu 65%.

Uniunea Europeană se menține, de asemenea, într-un registru favorabil, cu 55% dintre respondenți exprimând evaluări bune sau foarte bune, semnalând că sprijinul pentru structurile europene persistă în ciuda discursurilor critice din spațiul politic intern.

Instituțiile politice și de justiție, la cote reduse de încredere în sondaj

Sondajul evidențiază o percepție negativă pronunțată față de instituțiile politice și cele judiciare. Justiția este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenți, Parlamentul de 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională a României de câte 26%. Datele indică o distanțare semnificativă a cetățenilor față de instituțiile responsabile de luarea deciziilor și arbitraj.

Imaginea televiziunilor tradiționale se află la un nivel scăzut, cu 62% dintre respondenți declarând păreri negative sau foarte negative. Aceasta reflectă o scădere a încrederii în mass-media ca sursă credibilă de informație, accentuată de campaniile recente critice la adresa sistemului judiciar.

Metodologia cercetării pentru sondajul CURS

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față-în-față la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost ponderate conform structurii de vârstă a electoratului, pe baza celor mai recente informații publicate de Institutul Național de Statistică. Această metodologie permite o interpretare riguroasă a percepțiilor și evaluărilor publice privind liderii politici și instituțiile statului.