UPDATE Călin Georgescu a primit decizia. Judecătorii au eliminat probele. Anunț în dosarul tentativei de lovitură de stat

UPDATE 12:16: Judecătorii elimină probe din dosarul lui Călin Georgescu, dar mențin validitatea rechizitoriului

Judecătorii Curții de Apel București au decis eliminarea mai multor probe din dosarul în care Călin Georgescu este acuzat, alături de mercenarul Horațiu Potra, de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de încălcarea regimului armelor și munițiilor.

Instanța a exclus din materialul probator o serie de declarații date de apropiați ai lui Potra în decembrie 2024, însă a respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de inculpați.

Probele eliminate constau în declarațiile făcute la 12 decembrie 2024 de mai multe persoane apropiate de Horațiu Potra, audiate atunci în calitate de martori, la scurt timp după primele rețineri în acest caz. Printre cei care au dat declarații se numără Ioan Lup, Manfred-Ioan Haptman, Cristian Sergiu Borișca, Adrian Inocențiu Comiza, Vasile Dragoman, Traian Lechințan, Ovidiu Mureșan, Dan-Cristian Panța, Constantin Timofti, Claudiu-Marian Lăpădatu, Matei Dărăbanț, Iulian Aniței, Mihail-Alex Goloșoiu, Marius-Samuel Apahidean, Daniel Szanto, Dionisie Moldovan și Bogdan Lascu.

Magistrații au justificat excluderea acestor declarații invocând dreptul martorilor la tăcere și la neautoincriminare, considerând că respectivele mărturii nu pot fi folosite ca probe în actuala etapă a procesului.

În urma acestei decizii, procurorii Parchetului General au la dispoziție un termen de cinci zile de la comunicarea încheierii instanței pentru a decide dacă mențin trimiterea în judecată a inculpaților sau dacă solicită restituirea dosarului pentru refacerea anchetei.

În același timp, instanța a respins ca nefondate celelalte cereri și excepții ridicate în cauză, inclusiv cele formulate de Călin Georgescu și Horațiu Potra. Prin această decizie, judecătorii au apreciat că rechizitoriul întocmit de procurori este legal în ceea ce privește acuzațiile aduse inculpaților.

Declarațiile eliminate din dosar au fost date în perioada primelor audieri din decembrie 2024, după ce mai mulți apropiați ai lui Potra au fost opriți de poliție în timp ce se deplasau organizat către București. La momentul respectiv, aceștia au fost audiați în calitate de martori, iar declarațiile lor au fost incluse ulterior în rechizitoriu.

Procurorii au folosit aceste mărturii pentru a evidenția contradicții privind motivele invocate de participanți pentru deplasarea în Capitală. În declarațiile date atunci, unii dintre aceștia au afirmat că intenționau să meargă în Centrul Vechi pentru distracție, alții au invocat participarea la un meci de fotbal, ridicarea unui colet sau obținerea unei diplome.

Potrivit anchetatorilor, declarațiile respective conțineau și informații considerate relevante despre modul în care a fost organizată deplasarea către București și despre locul ales de Horațiu Potra ca punct de întâlnire pentru grup.

De asemenea, în aceste mărturii apăreau detalii care îl prezentau pe Potra drept figura centrală a organizării deplasării, implicat atât în coordonarea logistică, cât și în stabilirea strategiei grupului.

Chiar dacă aceste declarații au fost eliminate de instanță, procurorii au susținut că elementele privind organizarea deplasării sunt confirmate și de alte probe rămase în dosar, inclusiv interceptări și alte mijloace de probă care nu au fost excluse.

Ancheta vizează deplasarea către București din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când, potrivit procurorilor, Horațiu Potra ar fi organizat un grup format din 21 de persoane care a plecat din Mediaș cu mai multe mașini spre Capitală.

Grupul nu a mai ajuns însă în București, deoarece vehiculele au fost oprite în trafic de polițiști înainte ca membrii să poată ajunge în Capitală. Ancheta susține că deplasarea ar fi avut ca scop declanșarea unei operațiuni paramilitare menite să provoace destabilizare la nivel național.

Știrea Inițială

Călin Georgescu așteaptă astăzi decizia Curții de Apel privind trimiterea în judecată

Dosarul în care este implicat Călin Georgescu intră într-o etapă crucială, deoarece Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de procurori. Instanța va decide dacă procesul poate începe pe fond sau dacă dosarul trebuie retrimis la Parchetul General pentru eventuale completări ori corecturi procedurale.

Călin Georgescu este acuzat, alături de alte 19 persoane, de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, într-un caz care vizează presupuse planuri de destabilizare a statului. Printre inculpați se află și mercenarul Horațiu Potra, considerat de anchetatori unul dintre actorii centrali ai presupusului plan.

Hotărârea pe care o vor pronunța judecătorii nu va fi definitivă, fiind posibilă contestarea acesteia la o instanță superioară. Astfel, indiferent de decizia anunțată luni, procedura judiciară poate continua prin apel.

Un termen anterior al procesului a avut loc pe 23 februarie, când dezbaterile au durat aproximativ cinci ore. În timpul ședinței, mercenarului Horațiu Potra i s-a făcut rău și a leșinat în sala de judecată, iar instanța a decis atunci să amâne pronunțarea pentru data de 9 martie.

„Stabilește termen de pronunțare asupra cererilor si excepțiilor formulate în procedură de camera preliminară, conform art. 405 alin. 2 c.p.p., la data de 09.03.2026”, potrivit portalului instanțelor.

La finalul acelei ședințe, Călin Georgescu a susținut un discurs în care a criticat dur clasa politică și a cerut desecretizarea unor documente legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

„Fără Dumnezeu, democraţia se dezintegrează şi se vede asta cu ochiul liber. Eu sunt aici, la Curtea de Apel, cum am fost şi la Judecătoria Sectorului 1 şi la tribunal, pe nişte dosare inventate, pentru că sistemul şi clasa politică se tem de democraţie şi se tem de poporul român. Ei vă vor slabi, nu puternici, vă vor sclavi, nu oameni liberi, vă vor obedienţi, nu inteligenţi. Şi pentru că ştiu că poporul român, în noiembrie – decembrie 2024, a învins.

Şi se tem de poporul român. Şi atunci, fiind laşi, utilizează instituţiile de forţă, pentru a lovi pe la spate. Asta este definiţia laşului. Există o instanţă superioară celei în faţa căreia eu am fost adus şi anume instanţa conştiinţei. Eu rog toţi judecătorii, înainte de a se pronunţa, să treacă prin faţa ei, pentru că lupta pentru adevăr nu se opreşte la porţile tribunalului. (…)

Pentru milioane de români, cărora li s-a furat libertatea, democraţia şi prosperitatea, eu cer, în numele lor, desecretizarea şedinţei CSAT şi a întâlnirii informale a Curţii Constituţionale, dinainte de anularea alegerilor din 6 decembrie 2024. Ştiţi cum e – dacă Nicolae Ceauşescu ar fi avut Curtea Constituţională, probabil că azi era preşedinte democratic”, a declarat Călin Georgescu luni, la ieşirea de la proces.

Probe, decizii judiciare și parcursul anchetei în dosarul lui Călin Georgescu

Procedura din camera preliminară a inclus analizarea mai multor cereri formulate de inculpați. În cadrul termenului din 22 decembrie 2025, judecătorul a acceptat o solicitare a lui Horațiu Potra privind introducerea în dosar a unui memory stick Hama USB 3.0 de 64 GB, care conține două înregistrări video.

În același timp, instanța a dispus trimiterea unei adrese către Poliția Locală Mediaș pentru a clarifica dacă autoritățile au fost solicitate să intervină la o adresă din municipiu în data de 9 decembrie 2024 și pentru a transmite eventualele documente întocmite atunci.

„Emite adresă către Primăria Municipiului Mediaş – Direcţia Poliţia Locală pentru a comunica dacă s-a solicitat organelor de poliţie deplasarea la adresa din municipiul Mediaş, (…) la data de 09.12.2024, în caz afirmativ urmând a fi înaintate înscrisurile întocmite şi constatările organelor de poliţie locală”, se arăta în soluţia pe scurt din 22 decembrie 2025.

Tot atunci, instanța a aprobat și audierea unui martor-asistent care a participat la percheziția efectuată în 26 februarie 2025 la locuința lui Horațiu Potra din Mediaș. Martorul a fost citat pentru termenul următor, pentru a fi audiat în legătură cu desfășurarea percheziției.

În schimb, alte cereri formulate de Potra sau de ceilalți inculpați au fost respinse de judecător.

Situația juridică a familiei Potra a fost analizată și de instanța supremă. În 19 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis menținerea arestului preventiv pentru Horațiu Potra, în timp ce fiul și nepotul său, Dorian și Alexandru Potra, au fost plasați în arest la domiciliu.

Cei trei au fost aduși în România din Dubai în 20 noiembrie 2025, după ce au fost depistați acolo în septembrie. Inițial, în 21 noiembrie 2025, aceștia au fost arestați preventiv pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, dar și pentru încălcarea regimului armelor și munițiilor și al materiilor explozive.

Acuzațiile procurorilor: planuri violente și grup paramilitar pentru destabilizarea statului

Ancheta procurorilor îl plasează pe Călin Georgescu în centrul unui plan care ar fi urmărit destabilizarea ordinii constituționale după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024.

Potrivit rechizitoriului, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit „în condiţii de clandestinitate” cu Horațiu Potra la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov. Procurorii susțin că Potra activa în zone de conflict internațional și desfășura activități de recrutare și instruire paramilitară.

Anchetatorii afirmă că la întâlnirea respectivă ar fi fost discutată o strategie prin care persoane cu pregătire militară, din anturajul lui Potra, să intervină violent în cadrul protestelor apărute după anularea alegerilor.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, au precizat anchetatorii.

Procurorii mai susțin că Horațiu Potra ar fi organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte mașini pentru a participa la proteste ce ar fi trebuit transformate în acțiuni violente.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în zonele Balotești–Săftica din județul Ilfov și Mănești și Cornești din județul Dâmbovița, dar și în Capitală. În urma controalelor, în mașinile verificate au fost descoperite cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topor, pistoale și materiale pirotehnice cu potențial exploziv ridicat.

Concluzia procurorilor este că acțiunile pregătite de grup ar fi generat un risc major pentru securitatea națională și pentru ordinea constituțională, punând în pericol exercitarea legitimă a puterii de stat.

În cadrul anchetei, între 26 și 27 februarie 2025 au fost efectuate 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la persoane apropiate de Călin Georgescu. Perchezițiile au vizat locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firmă.

La locuința lui Horațiu Potra, anchetatorii au descoperit într-un seif ascuns sub podea mai multe pachete cu teancuri de dolari. Acesta a declarat atunci că legea nu îl obligă să își păstreze banii în bancă. Tot acolo au fost găsite numeroase arme, iar Potra a afirmat că își „asumă” încălcarea regimului armelor și munițiilor, fără a oferi alte explicații legate de proveniența acestora.