Potrivit unui studiu publicat pe 30 decembrie în revista Mediterranean Archaeology and Archaeometry, statuia de bronz a sfinxului datând din secolul al III-lea provine din Dacia, o provincie romană care corespunde în mare parte României de astăzi, scrie news.yahoo.com.
Având forma unui leu înaripat, “sfinxul a fost perceput de creatorii și utilizatorii inițiali ai artefactului ca o reprezentare a unei zeități mitice pe care o onorau și o venerau”, a declarat pentru McClatchy News Peter Revesz, autorul studiului și profesor la Universitatea din Nebraska.
După ce a fost descoperită în secolul al XIX-lea, statuia a fost furată de la un condeier european undeva în jurul anului 1848, a precizat Revesz.
Deși nu a fost recuperată niciodată, a rămas un desen detaliat al sfinxului. În desen, inscripția – compusă dintr-o mână de caractere – poate fi văzută la baza statuii.
Timp de decenii, cercetătorii au examinat desenul, încercând să decodifice inscripția. Cu toate acestea, ei nu au avut succes, poate pentru că – într-o ruptură “neobișnuită” față de normele antice – se citește de la dreapta la stânga.
“Caracterele pot părea misterioase la început”, a declarat Revesz, dar “odată ce se observă oglindirea, caracterele devin ușor de recunoscut ca fiind litere ale alfabetului grecesc, câteva dintre ele fiind într-o formă mai arhaică”.
După ce a examinat alfabetele antice, Revesz a stabilit că mesajul este un poem proto-român scris cu litere grecești.
Tradus în limba engleză, acesta sună așa: În traducere, în limba engleză, scrie “Iată, priviți, venerați: aici este leul sfânt”, care poate fi perceput ca o poruncă de venerare a sfinxului.
Poemul decodificat este demn de remarcat deoarece “cultul sfinxului nu făcea parte din mitologia romană antică principală, care prezintă zeii și zeițele romane cu care mulți oameni de astăzi sunt familiarizați”, a declarat Revesz.
“Este unic faptul că această statuie a sfinxului oferă o anumită înregistrare a unei religii minoritare din cadrul Imperiului Roman, pentru care înregistrările sunt mult mai rare”, a adăugat Revesz.
Reprezentările divinității au apărut pentru prima dată în Egipt și în unele părți ale Orientului Mijlociu în secolul al III-lea î.Hr. și au fost găsite ulterior în întreaga lume mediteraneană mai largă, potrivit Oxford Classical Dictionary.
Textul este, de asemenea, anormal, deoarece este scris ca un poem metric, în timp ce majoritatea inscripțiilor din acea vreme erau scrise în proză.
“Prin utilizarea acestor caracteristici poetice, scribul a ales un text specific care a fost, de asemenea, construit cu atenție și artă”, a spus Revesz.
