Roxelana, cunoscută și sub numele de Hürrem Sultan, a fost una dintre cele mai influente și controversate figuri din istoria Imperiului Otoman. De origine modestă, probabil ucraineană, ea a intrat în haremul sultanului Suleyman Magnificul ca sclavă, doar pentru a deveni soția sa legală și una dintre cele mai puternice femei ale vremii. Printre numeroasele sale realizări și intrigi, un episod dramatic iese în evidență: influența ei decisivă în decizia lui Suleyman de a-și ucide propriul fiu, Mustafa, moștenitorul aparent al tronului. Această poveste este un amestec de ambiție, dragoste și politică nemiloasă, care a schimbat cursul succesiunii otomane.
Ascensiunea Roxelanei: De la sclavă la sultana
Roxelana a ajuns în haremul lui Suleyman în jurul anului 1520, capturată probabil în timpul unui raid tătar în regiunea care este astăzi vestul Ucrainei. Frumusețea, inteligența și farmecul ei au atras rapid atenția tânărului sultan, care a domnit între 1520 și 1566 și sub care Imperiul Otoman a atins apogeul puterii sale. Spre deosebire de alte concubine, Roxelana nu s-a mulțumit cu statutul de favorită: ea a obținut libertatea, s-a convertit la islam și, în mod excepțional, a devenit soția legală a lui Suleyman, un gest fără precedent în tradiția otomană.
Hürrem a dat naștere mai multor copii, inclusiv cinci fii – Mehmed, Selim, Bayezid, Abdullah și Cihangir – și o fiică, Mihrimah. Dragostea lui Suleyman pentru ea este bine documentată în scrisorile sale pasionale, în care o numește „lumina ochilor mei” și „sultana inimii mele”. Dar această iubire a fost dublată de o ambiție feroce: Roxelana dorea ca unul dintre fiii săi să urce pe tron, ceea ce a pus-o în conflict direct cu Mustafa, fiul cel mare al lui Suleyman, născut de o altă concubină, Mahidevran.
Mustafa: Moștenitorul iubit și rivalul periculos
Mustafa, născut în 1515, era fiul lui Suleyman cu Mahidevran Gülbahar, o concubină influentă înainte de ascensiunea Roxelanei. Crescut ca prinț moștenitor, Mustafa era admirat pentru calitățile sale: era un războinic talentat, un lider carismatic și avea sprijinul armatei și al poporului. Ca guvernator al mai multor provincii, inclusiv Manisa și Amasya, el și-a câștigat reputația de succesor ideal al tatălui său.
Însă popularitatea lui Mustafa a devenit o amenințare pentru Roxelana. Tradiția otomană nu garanta succesiunea primului născut, ci permitea o competiție deschisă între fii, adesea încheiată prin fratricid după urcarea unuia pe tron. Roxelana știa că, dacă Mustafa devenea sultan, fiii ei – și poate chiar ea însăși – ar fi fost uciși pentru a elimina orice rivalitate. Acest pericol iminent a determinat-o să acționeze.
Intriga fatală: Cum a fost țesut complotul
Roxelana a folosit cu abilitate influența ei asupra lui Suleyman, combinând manipularea emoțională cu alianțe strategice. Mai multe surse istorice, inclusiv relatările venețianului Bernardo Navagero și cronicile otomane, sugerează că ea a plantat semințele îndoielii în mintea sultanului. Mustafa a fost acuzat că ar complota împotriva tatălui său, o suspiciune alimentată de zvonuri și scrisori falsificate.
Un rol cheie l-a jucat Rustem Pașa, ginerele Roxelanei (căsătorit cu fiica ei, Mihrimah) și mare vizir al lui Suleyman. Rustem, loial Hürrem, a contribuit la orchestrarea unei campanii de defăimare împotriva lui Mustafa. În 1553, în timpul unei expediții militare în Persia, Suleyman a fost convins că Mustafa plănuia o revoltă. Dovezile erau subțiri – bazate pe bârfe și pe presupusa aroganță a prințului – dar Roxelana și Rustem au exploatat slăbiciunea lui Suleyman: teama de trădare.
Execuția lui Mustafa
Pe 6 octombrie 1553, Suleyman l-a chemat pe Mustafa în tabăra sa de la Ereğli, sub pretextul unei reconciliere. Mustafa, conștient de riscuri, dar încrezător în nevinovăția sa, a acceptat invitația. Când a intrat în cortul tatălui său, a fost atacat de gărzile mute (servitori surdo-muți folosiți pentru execuții) și strangulat cu o coardă de arc. Suleyman, aflat în apropiere, ar fi urmărit scena, un act care vorbește atât despre duritatea sa, cât și despre conflictul interior.
Moartea lui Mustafa a șocat Imperiul. Armata și poporul au jelit pierderea celui văzut drept viitorul lider, iar revolte minore au izbucnit în semn de protest. Mahidevran, mama lui Mustafa, a fost exilată, pierzând orice influență.
Urmările: Triumful Roxelanei și prețul plătit
Roxelana și-a atins scopul: drumul spre tron pentru fiii ei era liber. După moartea lui Mustafa, Selim, fiul ei cel mare supraviețuitor, a devenit moștenitorul evident, urcând pe tron ca Selim al II-lea în 1566, după moartea lui Suleyman. Însă succesul a venit cu un cost. Selim, supranumit „Bețivul”, nu s-a ridicat la înălțimea tatălui său, iar domnia sa a marcat începutul declinului otoman. Bayezid, un alt fiu al Roxelanei, a fost și el executat în 1561, tot la ordinul lui Suleyman, după ce s-a revoltat împotriva fratelui său Selim – o ironie a sorții care arată cât de departe mersese jocul puterii inițiat de Hürrem.
Roxelana nu a apucat să vadă consecințele depline ale intrigilor sale. A murit în 1558, la 52 de ani, și a fost înmormântată cu onoruri lângă Suleyman, în Moscheea Suleymaniye din Istanbul.
Moștenirea Roxelanei
Influența Roxelanei asupra lui Suleyman și decizia de a-l elimina pe Mustafa au fost un punct de cotitură în istoria otomană. Ele demonstrează cum o femeie, venită din sclavie, a schimbat destinul unui imperiu printr-o combinație de inteligență, carismă și cruzime calculată. Criticii o văd ca o intrigantă nemiloasă; admiratorii, ca o supraviețuitoare genială într-o lume dominată de bărbați.
Cum l-a determinat Roxelana pe Suleyman să-și omoare fiul rămâne o poveste despre puterea dragostei și a ambiției, dar și despre prețul pe care îl plătești atunci când familia devine un câmp de luptă politic. Viața ei fascinantă continuă să inspire dezbateri, filme și romane, fiind un testament al complexității naturii umane într-unul dintre cele mai mărețe imperii ale lumii.
